Până pe data de 26 iulie, companiile pot aplica pentru finanțare și prin schema de ajutor de stat reglementată de HG 807/2014, aproape orice cod CAEN fiind eligibil, cu excepția anumitor sectoare, precum cel al tutunului, cafelei, armamentului și alcoolului, a explicat, la PROFIT NEWS TV, Petru Luhan, expert fonduri europene și fost europarlamentar. Programul oferă finanțare nerambursabilă de până la 60%, având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
„Aproape orice cod CAEN își regăsește corespondent în acest program, fie că vorbim despre producție de orice tip, chiar și producția de produse agroalimentare, ceea ce nu era până acum, fie că vorbim despre servicii de orice tip, de curățenie, media, de proiectare. Toate își pot găsi corespondent de finanțare în acest program. În funcție de județ și PIB-ul pe cap de locuitor, adică de gradul de dezvoltare a regiunii respective, intensitatea financiară poate fi mai mică sau mai mare, între 35 și 60%. Mai nou, și anumite zone din județul Ilfov pot să obțină până la 45% finanțare nerambursabilă pentru aceleași tipuri de proiecte”, afirmă Petru Luhan.
Prin această schemă, companiile pot obține între 1 milion de euro/proiect și până la 45 de milioane de euro/proiect.
„Cu banii obținuți putem spre exemplu construi o hală sau un sediu de firmă, putem achiziționa echipamente, putem dota cu mobilier și altele asemănătoare necesare funcționării businessului, putem achiziționa noncorporale, adică software și licențe și putem să ne plătim pe perioada de implementare chiria cu până la 22 lei/mp. Și avem și alte servicii conexe necesare funcționării businessului eligibile. De asemenea și echipamentele mobile, adică de transport, sunt eligibile dacă acestea pot fi dovedite ca fiind strict necesare pentru funcționarea businessului respectiv”, mai precizează expertul.
Achiziția de imobile, de second hand-uri și TVA-ul nu sunt eligibile a fi finanțate prin schema de ajutor de stat HG 807/2014.
„Cei care vor să aplice pentru finanțare prin acest program, continuă expertul în fonduri europene, trebuie să țină cont la elaborarea planurilor financiare și a previziunilor financiare pe 5 până la 7 ani că aceste cheltuieli nu sunt eligibile. Adică, contingentul de până la 60% se aplică la celelalte costuri în afara acestora. Noi ca și firme de consultanță recomandăm în general aceste costuri, dacă nu sunt strict necesare funcționării, să nu se pună în bugetul proiectului, având astfel un procent clar din cheltuielile eligibile. Dacă le pui în program ești obligat să le implementezi, adică să scoți bani din buzunar să le plătești, iar dacă nu le pui în program le vei achiziționa atunci când ai nevoie strict de ele sau deloc”, spune Luhan.
După aprobarea proiectului, beneficiarii pot merge la bancă să solicite cofinanțare, în cazul în care nu dispun de proprii bani. 95% din băncile locale oferă cofinanțare proiectelor care au primit fonduri europene sau prin alte tipuri de programe ale statului. Practic, banca pune la dispoziție beneficiarilor de finanțări europene și de la stat o linie de credit prin care ei pot să-și plătească facturile, ulterior banii fiind rambursați de către Ministerul care se ocupă de gestionarea acestor proiecte.
„Există și câteva bănci care îți cer garanații. Dacă mergem la un consultant, îi cerem să ne facă un proiect, să depună în timp util pentru a obține fonduri europene pe schema de ajutor de stat HG 807/2014. Avem nevoie doar de idee, teren și o firmă înființată. Eligibile în cadrul acestei scheme de ajutor de stat sunt eligibile și firmele nou înființate. Capitalul social trebuie însă să fie de minim 500.000 de lei. Vorbim de investiții mari și totuși trebuie să dovedim o capacitate de cofinanțare a acestor proiecte”, explică acesta.
Pașii următori îi gestionează tot consultantul care s-a ocupat de realizarea proiectului.
„Noi stăm alături de beneficiarii noștri până la sfârșitul implementării și, inclusiv, încă 5 ani după implementare, care e perioada de monitorizare, când o dată pe an trebuie să depui un raport de progres”, conform lui Luhan.
Fostul europarlamentar explică și procesul prin care sunt efectuate rambursările de la Ministerul Fondurilor Europene sau de la Ministerul de Finanțe, în funcție de programul accesat.
„Luăm proiectul, facem achizițiile, semnăm contract de furnizare servicii. Spre exemplu, cel care construiește o hală, semnăm un contract, își ia o perioadă de 8 luni, construiește o hală de 4.000 de mp și spune că vrea 20% avans, 25% după turnarea temeliei, după ridicarea structurii de rezistență și punerea acoperișului încă 25% și restul la final.
După aproximativ 2 luni și jumătate primim o factură, dacă hala costă aproximativ 2 milioane de euro, prima factură e aproximativ 500.000 de euro. Eu iau bani din linia de credit care e deja aprobată, plătesc cei 500.000 de euro, consultantul face cerere de rambursare, se depune, se verifică de către Minister dacă într-adevăr s-au făcut toate acele operațiuni, și apoi, în maxim 45 de zile îți dă banii pe cont.
De aici, ai 5 zile la dispoziție să plătești furnizorul. Oricum te obligă să deschizi un cont separat în afară de cel operațional pentru gestionarea acestui proiect. Și asta faci până la sfârșitul proiectului. În paralel îți faci un grafic de implementare, care oricum e obligatoriu și la depunerea proiectului, prin care îți poți da seama cam când s-ar termina construirea halei”, precizează Petru Luhan.
El atenționează antreprenorii că nu au voie să vândă afacerea de pe firma lor, dar pot vinde firma cu totul. Cumpărătorul însă trebuie să respecte, în continuare, condițiile asumate prin acest contract de finanțare.
„Trebuie să îți asumi acei indicatori economici până la finalul perioadei de implementare. Nu ai voie să schimbi sau să vinzi vreun echipament fără știrea Ministerului. A nu se înțelege că nu ai voie să faci investiții în plus. Imediat după ce am implementat acest proiect pot să vin cu investiții pentru același business pentru a extinde capacitatea de producție, tehnologiza sau inova businessul respectiv. Nu există nicio restricție din punct de vedere al legii competitivității, respectiv pentru înstrăinarea acțiunilor, adică schimbarea acționariatului. Foarte mulți înțeleg greșit acest aspect. Poți schimba oricând acționariatul”, explică Luhan.
De asemenea, el atrage atenția și asupra zvonurilor care circulă în spațiul public despre controalele pe care le fac autoritățile statului asupra celor care își finanțează afacerile cu bani europeni sau de la stat.
„Toți cei care au necesități și pot să apeleze la aceste finanțări nerambursabile să se îndepărteze de acele zvonuri false, eronate, precum că dacă accesezi fonduri europene năvălesc instituțiile statului pe tine, fie de la ANAF, fie de la Minister. Nimic mai fals. Ministerul verifică cererile de plată înainte de a-ți da banii. Și oricum posibilitățile de a frauda fondurile europene s-au diminuat semnificativ”, subliniază Petru Luhan.
