Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Notarilor Publici încearcă să îi convingă pe parlamentari să voteze împotriva apariției pe piață a unui notar public "de stat", care ar urma să genereze reducerea tarifelor, cu argumentul că salariile mici ale românilor, care plătesc tarife notariale mai mari decât germanii și francezii raportat la salariu, nu pot fi imputate notarilor, iar sistemul propus este mult prea neclar pentru a genera această reducere.
Documentul care prezintă opinia Ministerului Justiției, consultat de Profit.ro, a fost redactat cu puțin înaintea instalării noului guvern, în scurtul mandat al prim-ministrului interimar Sorin Cîmpeanu, și este semnat de către un secretar de stat, aflat și în prezent în structura instituției, pentru fostul ministru Robert Cazanciuc.
Profit.ro a anunțat, în urmă cu o lună, că doi parlamentari au inițiat un proiect de lege care să permită activitatea pe piață a unui notar public "de stat", care să perceapă propriul tarif pentru servicii notariale și să strice astfel înțelegeri între actualii notari privind onorariile.
În prezent, onorariile pentru serviciile notariale sunt stabilite prin ordin al ministrului Justiției, deși ar fi trebuit liberalizate, conform unei legi din 2012. Astfel, clientul plătește un onorariu fix pentru fiecare serviciu notarial, dar și gradual în funcție de valoarea actului solicitat. Ministerul Justiției stabilește limitele minime pentru fiecare serviciu, dar un notar poate solicita și tarife mai mari.
Cei doi parlamentari propun acum ca, pe lângă birouri notariale individuale sau societăți profesionale, să existe și un birou public, în care să lucreze un "notar public de stat" și reiau acuze din spațiul public cu privire la notari, considerând că actualii notari s-ar putea înțelege pentru a practica tarife mari. În aceste condiții, un notar de stat ar putea practica tarife minimale și i-ar putea determina și pe ceilalți notari să reducă din onorarii.
Parlamentarii arată că situația pieței notarilor în România este mult mai gravă decât în alte țări din Uniunea Europeană, iar lipsa concurenței pe această piață se traduce în prețuri mari. Ei prezintă date care relevă că România are cel mai ridicat cost real al serviciilor notariale din 21 de state membre UE analizate, un român plătind de 14 ori mai mult decât în Germania pentru aceleași servicii, de șase ori mai mult decât în Austria și Spania, de cinci ori mai mult decât în Franța și de patru ori mai mult decât în Belgia.
Într-un document transmis Parlamentului, Ministerul Justiției se pronunță însă împotriva apariției pe piață a acestor notari "de stat", admițând încă de la început că, pentru formularea propriului punct de vedere, a consultat Uniunea Națională a Notarilor Publici.
În acest punct de vedere se apreciază că inițiativa legislativă este neclară și incompletă și nu poate conduce la scăderea costurilor pentru servicii notariale, deoarece nu introduce o altă modalitate de stabilire a onorariilor. În ceea ce privește faptul că România are cel mai ridicat cost al serviciilor notariale din 21 de state membre UE analizate, explicația prezentată este că această situație, indicată de Consiliul Concurenței în 2009, rezultă din raportarea costului unor servicii notariale la salariul pe care îl are un român comparat cu cel al unui german sau francez.
"Nivelul dezvoltării economice al țării nu poate fi însă imputat notarilor publici, ori că în România un salariu este exponențial mai mic decât în Germania", se afirmă în document.
Onorariile sunt prezentate ca fiind la un nivel care garantează accesul în condiții de cost corecte și egale la servicii notariale pentru toți beneficiarii, indiferent de gradul individual de bunăstare, fiind orientate către minimul legal.
Un alt argument formulat împotriva notarilor "de stat" este că acceptarea acestei formule ar reprezenta un regres nejustificat, o revenire parțială la notariatele de stat, fapt unic în Europa democratică.
Fostele notariate de stat au fost desființate exact în urmă cu 20 de ani, în noiembrie 1995, prin lansarea notariatelor publice, ca profesie liberală și cu statut autonom.
În prezent, notarul public este învestit de către stat să îndeplinească serviciile notariale de interes public și are statutul unei funcții autonome. Cu alte cuvinte, notarul nu este un funcționar public al statului, ci își desfășoară activitatea ca profesie liberală, fie în cabinete individuale, fie într-o societate profesională.
