Doi parlamentari au inițiat un proiect de lege care să permită activitatea pe piață a unui notar public "de stat", care să perceapă propriul tarif pentru servicii notariale și să strice astfel înțelegeri între actualii notari privind onorariile. Proiectul este redactat însă în condițiile în care chiar colegii lor parlamentari nu au dorit anterior să intervină pe această piață.
Fostele notariate de stat au fost desființate exact în urmă cu 20 de ani, în noiembrie 1995, prin lansarea notariatelor publice, ca profesie liberală și cu statut autonom.
Uniunea Națională a Notarilor Publici punctează, de altfel, că primele forme de organizare notarială au aparut pe teritoriul românesc în plin Ev Mediu, atestările documentare plasând începuturile instituției undeva între secolul XIII și secolul XIV.
Inițiatorii documentului arată însă că situația pieței notarilor în România este mult mai gravă decât în alte țări din Uniunea Europeană, iar lipsa concurenței pe această piață se traduce în prețuri mari. Practic, datele relevă că România are cel mai ridicat cost real al serviciilor notariale din 21 de state membre UE analizate, un român plătind de 14 ori mai mult decât în Germania pentru aceleași servicii, de șase ori mai mult decât în Austria și Spania, de cinci ori mai mult decât în Franța și de patru ori mai mult decât în Belgia.
În România, conform legii, notarul public este învestit de către stat să îndeplinească serviciile notariale de interes public și are statutul unei funcții autonome. Cu alte cuvinte, notarul nu este un funcționar public al statului, ci își desfășoară activitatea ca profesie liberală fie în cabinete individuale, fie într-o societate profesională.
"Notarii de stat" ar trebui să îi concureze pe cei publici
În prezent, onorariile pentru serviciile notariale sunt stabilite prin ordin al ministrului Justiției, deși ar fi trebuit liberalizate, conform unei legi din 2012. Astfel, clientul plătește un onorariu fix pentru fiecare serviciu notarial, dar și gradual în funcție de valoarea actului solicitat. Ministerul Justiției stabilește limitele minime pentru fiecare serviciu, dar un notar poate solicita și tarife mai mari.
Cei doi parlamentari propun acum ca, pe lângă birouri notariale individuale sau societăți profesionale, să existe și un birou public, în care să lucreze un "notar public de stat".
"Prin actul normativ inițiat, propunem deschiderea pieței notarilor ca o alternativă la intensificarea competiției și eliminarea eventualelor înțelegeri în stabilirea onorariilor. În acest moment, notarii nu își fac concurență unii altora, așa că, la orice cabinet am merge, același onorariu ni se cere pentru același serviciu", arată parlamentarii.
Ei reiau astfel acuze din spațiul public cu privire la notari și consideră că aceștia s-ar putea înțelege pentru a practica tarife mari. În aceste condiții, un notar de stat ar putea practica tarife minimale și i-ar putea determina și pe ceilalți notari să reducă din onorarii.
Tarifele notarilor ar fi trebuit liberalizate din 2013
O lege în vigoare stabilește că, începând cu 2013, notarul public poate stabili de comun acord cu un client un anumit tarif pentru serviciile prestate. Astfel de tarife pot fi stabilite între notar și client doar pentru anumite acte și proceduri, indicate tot de Ministerul Justiției, dar la propunerea Uniunii Notarilor.
Din 2013 și până în prezent, însă, au fost liberalizate prețurile notariale doar pentru trei servicii, și anume lichidarea regimului matrimonial, convențiile matrimoniale și lichidarea regimului matrimonial în cadrul succesiunilor, iar în astfel de cazuri sunt constatate diferențe de preț la birourile notariale. Aceste servicii au reprezentat proiecte pilot, în urma cărora Ministerul Justiției ar fi trebuit să propună extinderea liberalizării la alte servicii notariale.
