Executorii judecătorești vor trebui să se asigure că veniturile obținute din contracte de muncă nu vor mai fi poprite la bănci dacă datoriile pentru care au fost emise titluri executorii au fost reținute la angajator. Măsura a fost aprobată astăzi de Parlament și reprezintă o reacție la faptul că, frecvent, prin blocarea conturilor, sunt executate toate veniturile unei familii, deși legea interzice acest lucru.
Propunerea legislativă a fost inițiată în urmă cu aproape 3 ani, iar dezbatarea asupra acesteia a fost reluată sesiunea legislativă trecută. Camera Deputaților a adoptat-o, marți, în calitate de cameră decizională, deși Senatul o respinsese.
Forma inițială a legii, prezentată de Profit.ro, prevedea în mod explicit că veniturile obținute în baza unui contract de muncă nu vor mai putea fi poprite la bănci, urmând ca datoriile pentru care au fost emise titluri executorii să fie reținute la angajator.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În forma finală adoptată de Parlament este prevăzut că executorii judecătorești vor putea înființa poprirea, în baza existenței unei hotărâri judecătorești executorii sau a oricărui alt titlu executoriu, asigurându-se, pe tot parcursul executării, că același titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă și/ sau de plată al debitorului, cât și la conturile sale bancare.
CITEȘTE ȘI Valoarea tichetelor de masă a fost majorată la 15 lei Veniturile obținute din contracte de muncă, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reținerilor din acestea în baza unui titlu executoriu nu vor mai putea face obiectul nici unei alte rețineri ulterioare, sub nici un motiv.
Sumele reținute din veniturile debitorilor în baza unui titlu executoriu, se virează, de către plătitorii acestor venituri, titularului titlului executoriu sau în contul bancar indicat de executor, după caz, cel mai târziu în ziua următoare efectuării reținerilor.
Executorii vor fi obligați să se asigure, atunci când extind executarea silită la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare, că sumele pentru care se solicită executarea nu sunt dintre cele provenite din contracte de muncă și, concomitent, nu au mai făcut obiectul unor alte executări silite anterioare.
Autorii legii arată că, în prezent, majoritatea firmelor plătesc sumele rezultate din raporturile de muncă cu angajații în conturile bancare indicate de aceștia, fiind nevoie de o reglementare clară a modului în care poate fi efectuată poprirea veniturilor persoanelor fizice, ca urmare a titlurilor executorii, puse în aplicare de birourile executorilor judecătorești.
CITEȘTE ȘI Parlamentul a adoptat conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric În pofida legii, în prezent sunt executate toate veniturile salariale
Practica actuală arată că birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, atât angajatorului, cât și unităților bancare la care angajatul își are deschis contul bancar în care încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă.
În acest mod se ajunge la situația în care sunt poprite în totalitate veniturile de natură salarială ale unui angajat.
Această modalitate de executare contravine prevederilor articolului 169 din Codul Muncii, care prevede că reținerile din salariu trebuie să țină cont în primul rând de obligațiile de întreținere, apoi de contribuțiile și impozitele datorate către stat și eventuale daune cauzate proprietății publice prin fapte ilicite și abia, în ce din urmă, de acoperirea altor datorii. În concluzie, Codul Muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lunaă jumătate din salariul net.
Potrivit Codului de Procedură Civilă, salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot fi urmărite doar până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și doar până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Dacă sunt începute mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor.
CITEȘTE ȘI Wikileaks: Ecuadorul i-a interzis, începând de sâmbătă, accesul la internet lui Julian Assange Mai mult, veniturile din muncă sau orice alte sume platite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
“Modul abuziv practicat în prezent, de executare silită a veniturilor persoanelor fizice rezultate din contracte privind raporturi de muncă cu persoane juridice, de către birourile executorilor judecătorești, în baza unor titluri executorii, determină adevărate drame familiale ca urmare a reținerii integrale a veniturilor acestora ca debitori popriți și a lipsirii lor și a familiilor lor, în acest fel, de orice mijloc de existență, ceea ce determină ca tot mai mulți debitori popriți să renunțe la încasarea veniturilor prin conturi bancare și să pretindă angajatorilor plata acestor drepturi în numerar”, arată autorii proiectului legislativ.
Legea adoptată Parlament mai stabilește că va reprezenta abatere disciplinară reținerea unor părți mai mari decât cele prevăzute de lege ori a unor sume mai mari decât cele prevăzute în titlul executoriu sau reținerea din conturile bancare ale debitorilor, din sumele virate în aceste conturi și care au făcut deja obiectul unei executări silite anterioare, indiferent de motivul în baza căruia se fac aceste rețineri.
