Un număr de 7 emisiuni de obligațiuni verz au fost consemnate în România, în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României, arată Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România, publicat de Banca Națională a României (BNR).
Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundații, secetă și temperaturi ridicate. În cazul inundațiilor, au fost identificate 23 de județe cu risc mediu și ridicat. În ceea ce privește seceta, au fost identificate 31 de județe cu risc mediu și ridicat. Analiza a identificat 30 de județe din România cu risc mediu și ridicat la temperaturi ridicate. ”În anul 2023, România a pierdut prin defrișări 25,1 kilohectare de păduri la nivel național, în județul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%)”, se mai arată în raportul citat de news.ro.
”Valoarea emisiunilor de obligațiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creștere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 față de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate șapte emisiuni de obligațiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României.
De asemenea, creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menținut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creștere de 93% față de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară față de firme. În sectorul populației, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei (+50% față de septembrie 2023) și reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment”, arată datele BNR.
După ce s-a situat pe un trend descendent în perioada 2022-2023, emisiunea de obligațiuni verzi la nivel mondial a prins un ușor avânt în anul 2024, ajungând la 568 miliarde euro la finalul lunii noiembrie 2024, cu 6,5% mai mult față de volumul înregistrat pentru întreg anul 2023. În continuare, statele membre UE dețin cea mai importantă pondere din totalul emisiunilor verzi la nivel mondial (52%), fiind urmate de China (11%), Japonia (6%) și Statele Unite ale Americii (5%), în timp ce restul statelor dețin 25% din total.
Apetitul companiilor nefinanciare pentru creditele verzi a continuat să crească și pe parcursul anului 2024, acestea ajungând la o valoare de 5,7 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024 (2,9% din stocul de credite bancare acordate companiilor nefinanciare).
În plus, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare.
Principala destinație a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi (54% din total). Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar (50% din total), fiind urmat de cel al utilităților (18%) și cel al industriei prelucrătoare (10%). În cazul populației, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024 (+50% față de septembrie 2023) și reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.
România a înregistrat cele mai mici taxe privind protecția mediului din regiune în 2022, similar anilor anteriori.
Astfel, aceste taxe au reprezentat 1,8% din PIB-ul României în anul 2022, ușor mai reduse față de media regiunii de 2,1% din PIB. Cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului s-au situat la 0,6% din PIB în același an, în linie cu celelalte state din regiune.
La nivel mondial, inițiativele de taxare a carbonului implementate sau în curs de implementare s-au menținut pe un trend ascendent și în acest an. Numărul acestora a ajuns la 75, sunt prezente în 50 de jurisdicții și 39 de jurisdicții subnaționale, însă acoperă doar 12,8 gigatone de emisii de CO2, reprezentând aproximativ 24% din totalul emisiilor la nivel mondial.
La nivel european, comparativ cu ediția precedentă a Tabloului, prețul certificatelor în cadrul sistemului de tranzacționare a carbonului (ETS) a cunoscut o scădere în prima parte a anului 2024, ajungând la un minim al ultimilor doi ani în luna februarie 2024 (51,8 euro/tone CO2). După acest episod, prețul certificatelor ETS s-a situat o perioadă pe un trend ascendent, stabilizându-se în jurul intervalul 65-70 euro/tonă CO2.
De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în anul 2022 în România, fiind deja atins nivelul de scădere cu 55% a emisiilor față de anul 1990 asumat prin Acordul de la Paris. Cu toate acestea, atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050 implică majorarea eforturilor pentru tranziția către o economie sustenabilă.
Creșterea investițiilor relevante în domeniul decarbonării economiei este de natură să contribuie la atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050, având în vedere ritmul decelerat de reducere a emisiilor GES din ultimii ani.
Productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului bazată pe producție continuă să plaseze România la un nivel favorabil comparativ cu țările din regiune, fiind înregistrate evoluții pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriți de OCDE în ceea ce privește decarbonarea economiei. Pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă a fost de 8,41 dolari/ kg comparativ cu o medie regională de 5,3 dolari/kg.
Energia provenită din surse regenerabile se situează peste media regională sau media UE, însă ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menține energia din surse hidrologice, care este însă influențată de evenimentele climatice extreme de tip secetă, tot mai frecvente.
În ceea ce privește situația comerțului cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării și gestionarea resurselor, esențiale pentru o tranziție către o economie verde, România se află sub media regiunii. Atât comerțul total, cât și balanța comercială au înregistrat evoluții negative în perioada 2022-2023, spre deosebire de Ungaria și Cehia care marchează creșteri semnificative.
Și în 2023 principalele sectoare de activitate după consumul de energie sunt industria si transporturile.
Exporturile de combustibili fosili ca procent din total exporturi s-au diminuat atât în România, cât și în restul țărilor din regiune în anul 2023, după un salt semnificativ în urmă cu un an.
Noua versiune actualizată de scenarii climatice, publicate de Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) în 31 octombrie 2024, indică în cazul României aceeași tendință de diminuare a PIB în fiecare dintre cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu versiunea precedentă, amplitudinea deteriorării economiei este mai însemnată, depășind -10% pentru trei din cinci scenarii în orizontul 2050.
Riscurile fizice evaluate în Tablou se referă la inundații, secetă și temperaturi ridicate. Similar anilor anteriori, companiile nefinanciare din România aflate în sectoare vulnerabile la aceste riscuri sunt importante în economie, generând 12,7% din valoarea adăugată totală (companii vulnerabile la inundații), respectiv 2,3% (secetă) și 10,4% (temperaturi ridicate).
”Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundații, secetă și temperaturi ridicate. În cazul inundațiilor, au fost identificate 23 de județe cu risc mediu și ridicat. Companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la riscul de inundații au generat 12,7% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 și dețin 13,2% din activele totale”, relevă raportul.
În ceea ce privește seceta, au fost identificate 31 de județe cu risc mediu și ridicat. În aceste județe, companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc au generat 2,3% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 și dețin 5,2% din activele totale.
Analiza a identificat 30 de județe din România cu risc mediu și ridicat la temperaturi ridicate. Contribuția în economie a companiilor nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc este importantă. La finalul anului 2023, aceste firme produceau 10,4% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat și aveau 9,5% din activele totale.
Temperaturile medii anuale au continuat să crească în 2023, atât la nivel global, cât și în România, fiind înregistrate cu 1,7, respectiv 2,6 grade Celsius în plus față de media temperaturilor anilor 1951-1980. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat în România, conform mai multor stații meteorologice de măsurare.
În anul 2023, România a pierdut prin defrișări 25,1 kilohectare de păduri la nivel național, în județul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%).
Daunele economice suferite de statele Uniunii Europene s-au ridicat în anul 2023 la 43,9 miliarde euro, majoritatea dezastrelor înregistrate fiind de tipul inundațiilor. În perioada 1980-2023, România a suferit pierderi economice totale în valoare de 19,6 miliarde euro (82 mii euro/km2 comparativ cu o medie europeană de 193.000 euro/km2), din care doar 1% au fost acoperite prin asigurări.
Companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) au o importanță ridicată pentru economia României, similar anilor precedenți.
În anul 2023, aceste companii, deținând 48% din active și angajând 32,6% din totalul salariaților companiilor nefinanciare, au generat 40,6% din valoarea adăugată brută la nivel agregat. Performanța financiară companiilor brown s-a deteriorat în anul 2023, comparative cu anii anteriori, evoluția fiind în concordanță cu cea înregistrată la nivel agregat. Totuși, profitabilitatea companiilor brown rămâne sub nivelul celei aferente ansamblului companiilor nefinanciare.
