„Politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, titrează o analiză Erste. E nevoie de un al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB și a evita retrogradarea la junk de către agenții, având în vedere că execuția bugetară arată un deficit la nivelul anului trecut.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro.
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash, din nou cel mai ridicat din regiune. Mai mult, primele estimări ale Comisiei Europene arată un deficit de 9,3% din PIB pe angajamente (ESA), chiar mai mare decât cel de 9,2% atins în primul an de pandemie, ceea ce arată câți bani s-au tocat în anul electoral 2025 de coaliția de guvernare PSD-PNL.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
România, cel mai mare deficit din regiune. Sursa grafic: Erste Research
Și Polonia a atins anul trecut un deficit substanțial mai ridicat față de estimări, la 6,6% din PIB, față de 5,8%, în timp ce Slovenia a avut un deficit sub estimări, la 0,9% din PIB.
„România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”, arată Erste.
România ar urma să ajungă la cea mai ridicată datorie publică peste 10 ani, de peste 100% din PIB, dacă nu sunt luate măsuri de corecție. Datoria publică a ajuns la 55% din PIB, față de 49% în 2023 și 39% în 2019.
Chiar și în scenariul în care deficitul este redus treptat, în ținte agreate cu CE, datoria public ar urma să depășească 60% din PIB începând cu 2027.
România, pe drumul să devină cea mai îndatorată țară din regiune. Sursa grafic: Erste Research
Agențiile de rating au scăzut perspectiv României de la stabilă la negativă în ultimele luni și sunt îngrijorate de creșterea datoriei publice, subliniază Erste, însă acestea în același timp se așteaptă ca guvernul să implementeze reformele promise, stabilizând în cele din urmă raportul datorie/PIB.
Erste atrage atenția că plățile dobânzilor și inflația vor fi important de monitorizat în contextul dinamicii datoriei publice din România.
Totodată, creșterea PIB sub așteptări ar putea reprezenta, de asemenea, un risc ascendent pentru profilul datoriei-PIB.
România, cu un picior în groapa ratingului junk. Sursa grafic: Erste Research
„România este sub presiune să livreze consolidarea fiscală promisă, în condițiile în care agențiile de rating și investitorii își pierd răbdarea. Ținta de deficit de 7% pentru acest an deja pare ambițioasă și execuția bugetară pe primele două luni întărește această îngrijorare. Fără măsuri adiționale, atingerea țintei va fi problematică”, avertizează Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română, parte a grupului Erste.
Situația finanțelor publice ale țărilor din regiune e complicată de contextul internațional. Creșterea economică este așteptată să încetinească semnificativ în acest an și în următorul ca urmare a taxelor vamale impuse de americani.
Semne rele la început de an
Deficitul cash după primele două luni din 2025 a fost de 1,58% din PIB, foarte ușor sub nivelul de 1,64% înregistrat în primele două luni din 2024. Anualizat, deficitul ar ajunge la aproape 9,5%, așa că este nevoie ca acesta să frâneze substanțial în următoarele luni pentru a fi limitat la 7%.
„Credem că e nevoie de măsuri fiscale adiționale pentru a atinge ținta”, afirmă Ioniță. „O retrogradare a ratingului este improbabilă până în toamna lui 2025 și poate fi evitată dacă guvernul introduce un plan de ajustare fiscală, lucru așteptat după alegerile prezidențiale ce vor fi reluate în 4-18 mai”.
Cheltuielile bugetare au crescut cu 3,7% față de anul precedent, în timp ce veniturile bugetare au avansat cu 3,5%. Mai mult, ponderea cheltuielilor rigide (salarii + pensii și alte prestații sociale) a crescut la 90,1% din veniturile recurente (venituri fiscale + venituri din contribuții sociale), de la 87,8% în primele două luni din 2024, arată analiza Erste.
Salariile bugetarilor au crescut anul trecut cu circa o cincime, în timp ce pensia medie a avansat cu 36% (dintre care o creștere de 12% înainte de alegerile de pe final de an).
Scenariul de bază al băncii rămâne acela în care guvernul va realiza consolidarea fiscală necesară pentru a reduce deficitul al 7% la finele anului, dar vede riscuri ca acesta să fie mai ridicat.
Guvernul ar putea genera economii de nedorit ca urmare a întârzierilor în absorbția fondurilor UE, investițiile bugetate pentru acest an fiind 7,8% din PIB.
Anul trecut au intrat net 0,4 miliarde de lei în titlurile de stat în lei de a investitorii internațional, față de 33,7 miliarde de lei în 2023.
„Incertitudinile fiscale și tumultul politic au făcut cel mai probabil România mai puțin interesantă pentru investitorii străini. Această tendință este de așteptat să continue, cel puțin pentru prima jumătate a anului”.
Guvernul are nevoie de împrumuturi de 232 de miliarde de lei în acest an și a acoperit o treime din această sumă până acum, calculează Erste. În piețele externe a emis deja de 7 miliarde de euro, dintr-un total de 16-17 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile interne urmează să ajungă la 145-150 de miliarde de lei.
Erste vede randamentele la titlurile pe 10 ani la un nivel de 6,8% la final de an, ușor sub cel curent de 7,4%.
