Economia românească poate crește în mod sustenabil, în acest moment, cu circa 3% pe an oentru că atât este nivelul permis de forța de muncă, de capitalul și de productivitatea din țară, orice avans suplimentar generând dezechilibre care vor necesita ulterior corecții, a afirmat joi economistul-șef la Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol de opinie publicat pe blogul opiniibnr.ro.
Valentin Lazea a adus lămuriri, în articolul publicat, strategiei „România competitivă”, lansată săptămâna aceasta de către guvern, la elaborarea căreia a participat economistul-șef al BNR, scrie News.ro.
Economistul consideră că, pentru România, este crucială înțelegerea conceptului de produs intern brut (PIB) potențial.
Acesta reprezintă ritmul de creștere economică sănătoasă și sustenabilă care poate fi realizat fără afectarea altor indicatori macroeconomici, precum inflație, deficit extern sau datorie publică, la care poate spera o țară bazându-se pe dotarea de care dispune la un moment dat cu cei trei factori de producție-cheie: capital, forță de muncă și productivitate.
"Pentru România, atât estimările interne cât și cele internaționale arată că PIB potențial, pe baza factorilor amintiți, se situează actualmente în jurul a 3 la sută pe an (mai concret, plaja estimărilor variază între 2,7 la sută ți 3,4 la sută). Cu atât și nu cu mai mult poate crește economia românească, în mod sustenabil, la momentul de față, fără a genera dezechilibre care să necesite corecții ulterioare", a scris Lazea.
Strategia „România competitivă” are în vedere tocmai ridicarea nivelului PIB potențial peste nivelul actual, pentru a permite o recuperare mai rapidă a decalajelor față de statele dezvoltate, însă într-un ritm sustenabil.
CITEȘTE ȘI Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului "Rețeta încercată în România, prin mimetism cu unele economii dezvoltate din Vestul Europei, a fost de a stimula creșterea economică prin relaxări fiscale (reduceri de taxe) și prin majorări salariale (de regulă, necorelate cu productivitatea muncii). Însă tot experiența, atât cea internațională cât și cea proprie, arată că astfel de măsuri au efect de scurtă durată și, dacă nu sunt însoțite de reforme structurale care să crească eficiența de ansamblu a economiei, sfârșesc prin a fi reversate", a explicat Lazea.
"Nicio țară nu s-a dezvoltat pe termen mediu și lung numai prin scăderi de taxe și prin creșteri salariale (dacă ar fi altfel, atunci Zimbabwe ar trebui să fie țara cea mai dezvoltată din lume)", a completat el.
Economistul-șef al BNR a explicat că, în prezent, față de perioada 2004-2008, PIB-ul potențial al României este afectat de înrăutățirea tuturor factorilor care contribuie la formarea sa.
Astfel, investițiile străine directe au scăzut de trei ori, la o medie de 2,5 miliarde euro în ultimii ani, iar forța de muncă nou intrată pe piața muncii a scăzut cu o treime, la circa 254.000 persoane pe an, după terminarea generațiilor de "decreței" născuți înainte de 1990.
Al treilea factor de producție, productivitatea a scăzut și el dramatic în ultimii ani, în condițiile în care depinde în mod covârșitor de calitatea sistemului educațional.
CITEȘTE ȘI ANAF demarează operațiunea de conectare a tuturor caselor de marcat la un sistem national de supraveghere Economistul-șef al BNR amintește că, potrivit testului internațional PISA efectuat la nivelul liceenilor de 15-16 ani din 65 de țări, România ocupa în 2012 locul 45 la matematică, locul 49 la științe și locul 50 la citire și înțelegerea textului, cu mult sub nivelul altor state din Europa Centrală și de Est.
"Cu alte cuvinte, într-o societate informațională precum cea a secolului XXI, în care producția se va baza mai mult pe prelucrarea informațiilor decât pe prelucrarea resurselor naturale, o mare parte a adolescenților români sunt analfabeți funcțional, nefiind în stare să deslușească sensul unei fraze", a menționat Lazea.
Pe baza acestor argumente, economistul afirmă că economia românească "nu poate crește sustenabil cu 5% pe an numai cu stimuli fiscali și salariali și în actualele condiții de dotare cu factori de producție (capital, forță de muncă, productivitate)".
"Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creștere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să se adreseze tuturor factorilor menționați. Este tocmai ceea ce face proiectul de strategie “România competitivă”, selectând 16 domenii prioritare", a mai spus Lazea.
