Economiștii ING Bank România prevăd o accelerare a creșterii economice în acest an, dar la un nivel în continuare modest, sub potențial, după ce anul trecut a fost evident eșecul modelului bazat pe consum. Situația fiscală rămâne îngrijorătoare și depinde de controlul cheltuielilor și de creșterea încasărilor. În privința celor din urmă, economiștii cred că acestea ar putea fi ajutate de o creștere a colectării și de o majorare a taxelor.
„Economia României continuă să crească, dar se confruntă cu mai multe provocări. Factorii de decizie politică jonglează cu mult așteptata consolidare fiscală, dezechilibrele externe și inflația persistentă, ceea ce face ca sarcina lor să semene cu mersul pe frânghie, care devine tot mai periculos cu fiecare ciclu electoral. Întrebarea cheie este dacă România va implementa politici responsabile pentru sustenabilitate pe termen mediu și lung sau va ceda populismului pe termen scurt. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina traiectoria țării”, scriu economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
ING vede o creștere economică de 1,6% în 2025, comparativ cu una de 0,9% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor și a unei contribuții negative mai mici din partea exportului net, deși riscurile geopolitice îngreunează prognoza.
Creșterea de anul trecut, mult sub potențial, nu s-a datorat unei cereri interne slabe, ci dimpotrivă, atât consumul privat cât și investițiile au crescut – deși ultimele s-au deteriorat pe final de an -, în timp ce politica fiscală a fost deosebit de relaxată, cu un deficit de 8,7% din PIB. Oferta economiei românești n-a fost însă suficientă pentru a acoperi cererea stimulată, astfel că a fost nevoie de importuri puternice, cu un deficit comercial de 9,5% din PIB.
„Atât consumul cât și investițiile au avut nevoie de importuri, ceea ce a dus la stimularea exporturilor partenerilor comerciali, comprimând creșterea PIB și relevând astfel limitele modelului de creștere bazat pe consum al României”, arată economiștii ING.
Pe partea de creștere, ascensiunea la zona Schengen și marile proiecte de infrastructură ar trebui să se vadă în creșterea productivității.
De altfel, cu toată încetinirea pe finele anului trecut, investițiile au performat bine în ultimii doi ani, notează economiștii.
„Multe dintre proiectele de infrastructură care se fac o singură dată într-o generație au început deja să influențeze pozitiv creșterea și vor duce la o creștere a productivității și a PIB potențiale în anii ce vin”, notează economiștii.
Astfel, pe lângă investițiile așteptate să crească în acest an, exporturile nete sunt estimate să tragă mai puțin în jos PIB, în timp ce efectele de bază sunt anticipate să ofere o dinamică mai ridicată, ca urmare a unui trimestrul al patrulea din 2024 relativ bun.
„Inutil să spunem că implicațiile geopolitice ale potențialelor tarife asupra UE aduc riscuri negative pentru estimarea noastră de bază, în special pe frontul exporturilor. În același timp, perspectivele unui Fond european de apărare și al cheltuielilor suplimentare în domeniile subinvestite ale Europei, cum ar fi apărarea și tehnologia, aduc un potențial de creștere pe termen scurt, în pofida efectului de înrăutățire a situației fiscale continentale. Termenii și evoluția ulterioară a negocierilor pentru pace sunt, de asemenea, un factor cheie de urmărit”, notează economiștii ING.
Reducerea deficitului de la 8,7% din PIB la 7% este cazul de bază al ING, însă depinde de mai mulți factori.
„Un scenariu ideal pentru restabilirea încrederii piețelor rămâne cel mai probabil o combinație între creșterea colectării, taxe mai mari și controlul cheltuielilor”, consideră Tătaru și Posea.
„Privind evoluția lor în ultimul deceniu – majoritatea veniturilor fiscale (inclusiv cele cheie precum TVA și impozitul pe venit) au scăzut ca procent din PIB, ceea ce le face drept candidați mai potriviți pentru majorări de impozite, cel puțin în comparație cu contribuțiile sociale, care au crescut între timp ca pondere din PIB”.
De la 1 ianuarie a intrat în vigoare e-Factura, de la 31 martie intră în vigoare e-Transport, iar de la 1 iulie e-TVA. Tot de la 1 ianuarie, IMM trebuie să depună declarația SAFT. Aceste măsuri ar trebui să genereze venituri mai mari la buget, mai ales în doua parte a anului, consideră analiștii.
Pe de altă parte, pe partea de cheltuieli, 2025 a început cu o surpriză negativă, un deficit fiscal de 0,6% din PIB în ianuarie, în condițiile în care unele facturi de anul trecut au fost achitate la începutul acestui an.
ING nu se așteaptă ca România să acceseze toate împrumuturile din programul PNRR și se așteaptă ca un efect al renegocierilor cu UE să fie reașezarea jaloanelor, astfel încât să poată fi eliberată mai ușor o tranșă în acest an.
„Unele economii de cheltuieli pot rezulta din investiții mai mici decât cele planificate, deoarece planul ambițios stabilit de guvern (la 7,8% din PIB) ar putea aduce probabil propriile provocări administrative într-un moment în care factorii de decizie s-ar angaja, de asemenea, să optimizeze angajările în sectorul public”, cred economiștii.
În privința balanței externe, ING vede un deficit de cont curent la 7,4% din PIB în acest an, față de 8,2% în 2024.
ING se așteaptă la tăieri ale ratei cheie din partea BNR abia din a doua parte a anului, cu o rată de 6% la finele lui 2025, comparativ cu nivelul curent de 6,5%.
„Privind în perspectivă, anticipăm o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ. În combinație cu șomajul stabil, acest lucru ar trebui să aibă ca rezultat o oarecare reducere a presiunilor inflaționiste din partea cererii. Acestea fiind spuse, efectele contrare potențial mai puternice vor veni din presiunile asupra costurilor cu forța de muncă care decurg din sarcina fiscală mai mare și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2025”, arată economiștii.
Inflația este estimată să rămână relativ ridicată, la 4,8% la finele anului, comparativ cu 5,1% în 2024, deci peste ținta BNR de 1,5-3,5%.
Pe termen scurt, ING vede o stabilitate a cursului de schimb, însă din a doua partea a anului estimează că BNR va lăsa leul să se deprecieze ușor, cu un nivel estimat de 5,05 lei/euro la final de an.
