Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,97 miliarde de lei de la bănci prin două licitații de titluri de stat în lei, una dintre cele mai mari sume împrumutate într-o singură zi din piața internă. Finanțele profită de corecția randamentelor și de cererea ridicată din partea investitorilor. Datele de inflație din SUA au dus la scăderea randamentelor obligațiunilor în dolari.
Sumele luate de MFP din piață au depășit cu mult valorile inițiale anunțate pentru cele două licitații, de câte 400 de milioane de lei fiecare.
Pentru obligațiunile cu scadența în februarie 2025, subscrierile au ajuns la peste 1,7 miliarde de lei și suma împrumutată de Finanțe a fost de 1,38 miliarde de lei, la un randament mediu de 8,74% și unul maxim de 8,78%.
Obligațiunile scadente în februarie 2032 au atras oferte de 2,75 miliarde de lei, iar suma împrumutată a ajuns la 1,59 miliarde de lei, la un randament mediu de 8,83% și unul maxim de 8,86%.
La finele lunii trecute, împrumuturile pe 10 ani s-au făcut la un randament de aproape 9,7%, în timp ce în septembrie acesta a fost de 7,8%.
Suma celor două licitații este a treia cea mai ridicată luată de stat într-o singură zi din piața internă – recordul, de 5,1 miliarde de lei, a fost stabilit în luna august a acestui an -, în condițiile în care încearcă să strângă pe final de an sumele rămase neacoperite de la licitațiile slabe din lunile anterioare, când cererea a fost redusă și Finanțele nu au dorit să plătească dobânzile cerute de investitori.
Dobânzile plătite de guvern sunt în scădere pe toate scadențele, mișcare în sincron cu cea regională. Randamentele pe 5 și 10 anii au scăzut sub pragul de 9% pentru prima oară în ultima lună. Față de săptămâna trecută randamentul la 10 ani a scăzut cu 45 de puncte de bază la 8,85%. Dobânzile erau însă la 4,7% în urmă cu un an și la 3,2% în urmă cu doi ani.
Randamentele titlurilor americane pe 10 ani au scăzut puternic joi, cu aproape 30 de puncte de bază, la 3,87% pe an, după publicarea datelor de inflație pe octombrie, interpretate de piețe ca fiind favorabile unei încetiniri a ritmului de creștere a dobânzilor la dolar. Prețurile de consuma au crescut cu 0,4% față de septembrie și cu 7,7% față de anul anterior, în timp ce piața aștepta o inflație lunară de 0,6% și una anuală de 7,9%. În septembrie inflația anuală a fost de 8,2%.
“Acesta este un moment rar cu vești bune despre inflație, deși aceasta este încă mult peste nivelul de 0,17% lună/lună care este necesar să fie atins constant pentru ca inflația să scadă sub ținta de 2%. Rezerva Federală va continua să crească dobânda câtă vreme inflația va rămâne mult peste țintă și în condițiile în care economia crește și piața muncii rămâne una tensionată, dar datele de azi sunt foarte favorabile încetinirii creșterii dobânzii la doar 50 de puncte de bază în ședința din decembrie”, arată economistul șef pentru piețe internaționale al ING James Knightley.
Titlurile din Europa Centrală și de Est ar putea beneficia de pe urma scăderii inflației și randamentelor la dolar în perioada următoare, deși inflația se menține la două cifre.
În Cehia inflația a scăzut neașteptat la 15,1% în octombrie, în timp ce piața se aștepta la o creștere la 17,9% de la 18% în septembrie. În Ungaria, însă, inflația accelerat la 21,1% (mâncarea s-a scumpit cu 40% an/an!), față de 20,1% în septembrie.
Statistica românească va publica vineri inflația pe octombrie. Banca Națională a României se așteaptă la o inflație în creștere ușoară la finele acestui an (în septembrie rata a fost de 15,9% și prognoza din august era pentru o rată de 13,9% la finele anului), care să revină la o singură cifră abia în prima parte a lui 2024. BNR a majorat rata cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,75%, nivel egal cu cel al Băncii Poloniei (care a menținut miercuri dobânda de referință neschimbată).
