Comisia Europeană a respins recent argumentele cu care autoritățile române au promovat Legea care impune marilor comercianți să asigure 51% din oferta de alimente de la producători locali. În urma respingerii acestor argumente, Comisia a fost nevoită să închidă dosarul inițial privitor la această lege, iar pasul următor presupune în mod automat declanșarea procedurii de infringement.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.
Parlamentul a aprobat, pe 8 iunie, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, o serie de modificări la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă. Aceasta ar trebui să intre în vigoare în 6 luni de la promulgare, iar între timp Guvernul ar trebui să elaboreze normele de aplicare.
CITEȘTE ȘI Impactul Legii "51% produse românești": Toate contractele din retail trebuie renegociate imediat, marii furnizori sunt favorizați, implicațiile fiscale majorează costurile Potrivit noii legi, comercianții cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 2 milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați. Marile magazine au și obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
La 28 iunie, chiar înainte de promulgarea legii, Comisia Europeană a adresat autorităților române o solicitare de informații cu privire la noile reglementări, conform sistemului EU PILOT. Sistemul a fost introdus din 2010 pentru toate cazurile care privesc punerea corectă în aplicare a dreptului UE sau conformitatea dreptului național cu dreptul UE, fiind vorba de tratarea unor astfel de cazuri în stadiu incipient.
Comisia descrie Legea ca o violare a liberei circulații a mărfurilor în UE
Dosarul incipient (PILOT) deschis de Comisie cu privire la Lege cuprinde și un scurt rezumat al problematicii, în care se afirmă că amendamentele aduse de parlamentari Legii comercializării produselor alimentare constituie “o violare directă a principiului liberei circulații a mărfurilor”.
“Serviciile Comisiei analizează dacă aceasta constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative în sensul articolului 34 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Deși nu interzice importul de produse alimentare din alte state membre, Legea 321/2009 modificată pare să nu afecteze în același mod, în drept, comercializarea produselor alimentare vizate și a celor provenind din alte state membre”, afirmă Comisia Europeană, care aprecizaă că prevederile Legii pot crea un obstacol în calea comerțului intra-UE.
Cu alte cuvinte, Comisia este preocupată de faptul că, deși Legea nu interzice introducerea pe piață a mărfurilor de import, aceasta restrânge, prin criteriul de cantitate, libertatea de circulație a produselor europene, obligând comercianții să se aprovizioneze mai mult de pe piața locală.
Ca urmare, Comisia a solicitat autorităților române să explice cerințele Legii și să aducă dovezi că modificările nu au un impact discriminatoriu asupra accesului pe piață al produselor alimentare importate din alte state membre.
Autoritățile arată că modificarea Legii a fost necesară în urma practicilor comerciale neloiale
Autoritățile române, în răspunsul transmis la Bruxelles abia la finele lunii septembrie, susțin că, în primul rând, “presiunile mediului economic exercitate în ultimii ani, ulterior instalării crizei economice din 2008, cât și ale embargoului aplicat Rusiei s-au reflectat și în evoluția pieței agroalimentare și au evidențiat slăbiciunile lanțului agroalimentar”.
Potrivit autorităților române, piața de retail din România este una cu un grad de concentrare destul de ridicat, fiind caracterizată de existența unei asimetrii între actorii implicați, pe de o parte retailerii internaționali de talie mare și, pe de altă parte, micii producători sau furnizori de produse alimentare.
“În acest sens, puterea sporită de negociere a uneia dintre părți influențează funcționarea întregului lanț de aprovizionare cu produse agroalimentare. Poziția importantă a retailului modern din România determină anumite bariere investiționale pe această piață, în special datorită economiilor rezultate în urma achizițiilor de volume mari”, susține partea română.
Documentul transmis Comisiei amintește că, în 2009, Consiliul Concurenței a finalizat o anchetă sectorială privind piața produselor agroalimentare, în urma căreia au rezultat recomandări pentru o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, dar și patru investigații punctuale de încălcare a legii concurenței, finalizate, în 2014, prin sancționarea mai multor companii, retaileri și furnizori.
“Practicile comerciale neloiale afectează stabilitatea operatorilor economici din lanțul agroalimentar și, astfel, este necesară reformarea lanțului agroalimentar (food supply chain - FSC) din punct de vedere a relațiilor care se desfășoară între actorii implicați, în vederea evitării practicilor concurențiale neloiale, cât și a remunerării corecte a tuturor actorilor din FSC. Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a fost completată și modificată în urma semnalelor primite din piață, producătorii din România atrăgând atenția asupra marjei de profit pe piața agroalimentară, care privită per ansamblu, se caracterizează prin fluctuații mari. Astfel, cea mai mică marja de profit net se înregistrează la fermieri și micii procesatori”, arată autoritățile de la București.
În privința obligativității instituite de Lege de acordare a unor spații distincte produselor românești, Bucureștiul răspunde că astfel de practici sunt deja utilizate de marii comercianți pentru produse de import
“Prevederile din Legea sus menționată coincid cu practicile utilizate de rețele de retail (care reprezintă strategii de marketing proprii comerciantului și nu obligație legală), existând în cadrul marilor magazine raioane de expunere și vânzare a produselor alimentare din statele Uniunii Europene (exemplu: vinul și brânzeturile din Franța, măslinele din Grecia, florile din Olanda etc.) și, în acest context, legiuitorul a urmărit ca acest exemplu pozitiv dat de comercianți să fie extins pe toată piața agroalimentară din România”, remarcă ministerele și autoritățile române.
Mai mult, autoritățile amintesc că unii comercianții au instituit și promovat, ei înșiși, mărci de produs proprii inspirate din tradiția românească, precum Mega Image prin marca ”Gusturi Românești”, Lidl prin ”Cămara noastră - Poftă de România”, Cora prin ”Tradiția Gustului”, Billa prin ”Bun din România” sau Kaufland prin ”Țara mea”.
Autoritățile analizează în schimb oportunitatea amendării prevederilor din Lege care impun comercianților obligația de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
Autoritățile spun că obligativitatea cu 51% produse locale răspunde cerinței consumatorului privind raportul calitate-preț
În privința obligativității unei oferte de 51% alimente de producție locală, răspunsul părții române este că măsura a avut în vedere crearea unui echilibru în piață, plecând de la situația actuală, cât și un răspuns suplimentar la cerințele de mediu impuse cu privire la limitarea gazelor cu efect de seră, ținând cont de faptul că transportul mărfurilor din zone aflate la mare distanță în România înseamnă cantități mai mari de noxe față de transportul acestora din agricultura locală.
“Pe piața locală activează un număr de 11 rețele, marea majoritate acordând o mică atenție impactului pe care îl au asupra mediului produsele pe care le comercializează. Legumele și fructele românești de sezon sunt în continuare, în medie, aproximativ jumătate din oferta magazinelor. Totuși, există și extreme de nedorit - spre exemplu, a fost analizat un magazin în care existau pe raft tomate, din care 2 tipuri de roșii locale și 20 produse de import”, arată răspunsul transmis Comisiei, care citează un studiu în acest sens.
În document se mai arată că instituirea unui lanț alimentar scurt asigură și controlul mai facil din punct de vedere al siguranței alimentare și evitarea fraudei alimentare și fiscale.
Autoritățile române invocă totodată studii care arată că opțiunea consumatorilor români la alegerea produselor agroalimentare se face pe baza prețului de vânzare cel mai scăzut, astfel încât achiziționarea și distribuirea produselor provenite din lanțul alimentar scurt nu ar avea un impact discriminatoriu pentru alte produse provenite din piața internă UE atât timp cât sunt mai competitive din punct de vedere al valorii lor de achiziție, respectiv al prețului de vânzare practicat de comerciant.
“Pentru a se asigura securitatea alimentară a populației este nevoie de menținerea capacităților de producție cu referire directă la producția primară și unitățile de procesare; asigurarea unui procent echitabil de produse pe rafturile magazinelor poate să consolideze poziția producătorilor mici și medii, evitând dispariția acestora, fapt nedorit în eventualitatea unor potențiale situații de criză cu impact major asupra aprovizionării cu produse din zone mai îndepărtate”, mai arată partea română.
Autoritățile susțin că normele metodologice la Lege vor răspunde standardelor UE
Partea română se angajează în scrisoarea transmisă Comisiei să adopte normele metodologice de aplicare a Legii în intervalul de 6 luni dat de Parlament, spunând că normele vor armoniza relațiile dintre comercianți și producătorii de produse alimentare din spațiul european, pentru a garanta veniturile acestora, menținerea sau chiar creșterea locurilor de muncă, evitarea migrației, încurajarea comerțului și investițiilor și protejarea mediului.
Conform documentului, normele metodologice vor urmări promovarea produsului proaspăt, indiferent de țara de producție; prezența pe piața unică a produselor care utilizează tehnologii mai puțin poluante; asigurarea unor venituri echitabile pentru toți fermieri; diminuarea volumului de produse agroalimentare vândute pe piața nefiscalizată; stimularea obținerii de produse agroalimentare în urma realizării investițiilor cu fonduri europene; facilitarea accesului pe piața al producătorilor și procesatorilor mici și mijlocii.
Înainte de promulgarea Legii, Guvernul și Președinția au fost avertizate cu privire la posibilitatea infringement-ului
Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că, înainte de promulgarea Legii, Ministerul Afacerilor Externe, care nu a fost consultat la elaborarea unui punct de vedere cu privire la prevederile legii, a transmis atât Guvernului, cât și Administrației Prezidențiale câte o adresă în care avertiza cu privire la faptul că modificările parlamentarilor contravin Tratatului UE.
Potrivit datelor obținute de Profit.ro, Executivul și Președinția au fost avertizate încă din 17 iunie că o eventuală promulgare a Legii în forma transmisă de Parlament poate determina sesizarea Comisiei Europene, astfel existând riscul ca România să primească, din partea oficialilor europeni, o solicitare de informații, fie prin intermediul sistemului EU-Pilot, fie sub forma unei scrisori administrative. Acest lucru s-a întâmplat, așa cum a fost avertismentul MAE, la 28 iunie.
În adresa transmisă Administrației Prezidențiale era recomandată retrimiterea Legii spre reexaminare Parlamentului, pentru a fi remediate prevederile considerate neconforme cu legislația europeană.
Președintele Iohannis a promulgat însă Legea.
Sesizarea adresată de MAE a fost generată de plângerile oamenilor de afaceri străini
Astfel, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, compania Metro, prin directorul pentru Europa de Est, a transmis Ambasadei României de la Berlin, chiar înainte de adoptarea Legii, o scrisoare în acest sens. De asemenea, o preocupare similară în privința neconformității modificărilor la Legea comercializării produselor alimentare cu legislația europeană a fost transmisă aceleiași ambasade de către Comitetul Estic pentru economia germană.
Comisia Europeană a respins răspunsul autorităților române
La finele lunii octombrie, Comisia a respins argumentele punctuale ale autorităților române, arătând, conform unei adrese oficiale, că ”răspunsul este de natură foarte generală și nu infirmă problemele identificate”.
În acest mod, dosarul EU Pilot a fost închis ca nesoluționat, iar, conform adresei oficiale menționate, acest fapt presupune o acțiune concretă din partea Comisiei, respectiv “declanșarea unei proceduri de infringement”.
Autoritățile române s-au arătat disponibile să ofere alte informații, în cazul în care răspunsul comunicat nu va fi suficient, dar până în acest moment singura reacție a Comisiei a fost respingerea argumentelor părții române.
