Situația fiscală a României s-a deteriorat anul trecut, cu un deficit record după anul pandemiei, și un nivel al cheltuielilor rigide care s-a apropiat la 90% din venituri. Măsurile anunțate până acum pentru consolidarea fiscală par insuficiente, arată economiștii Băncii Comerciale Române. Ei se așteaptă ca partidele de guvernare să anunțe noi măsuri pentru creșterea veniturilor după alegerile prezidențiale, astfel încât să evite o posibilă scădere a ratingului suveran în toamnă.
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 8,7% din produsul intern brut, față de o țintă inițială de circa 5%, probabil unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Piețele au început să pedepsească acest derapaj în a doua parte a anului, notează o analiză a BCR.
Mai mult, așteptările piețelor că în 2025 va urma o consolidare fiscală serioasă, sub planul pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană, au fost zguduite de instabilitatea politică, ceea ce a dus la o creștere abruptă a randamentelor pe finele lui 2024, notează economiștii BCR.
Agențiile de rating au reacționat rapid și două dintre ele au tăiat perspectiva de rating de la stabilă la negativă, ceea ce a crescut temerile că și ratingul ar putea scădea sub pragul recomandat investițiilor.
Guvernul PSD-PNL-UDMR a asumat un deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an, ceea ce ar însemna o reducere a deficitului cu 1,7 puncte procentuale față de anul trecut.
„Având în vedere structura bugetului și implementarea integrală a recalculării pensiilor în acest an, atingerea țintei de deficit în 2025 pare cumva ambițioasă”, scriu economiștii BCR Ciprian Dascălu, Vlad Ioniță și Eugen Sinca.
Cheltuielile rigide, adică cele cu pensiile și salariile bugetarilor, plus cele cu dobânzile, au ajuns anul trecut la 88% din venituri (venituri fiscale + contribuții sociale), în creștere de la 86% în 2023 și 66% în 2014. Nivelul actual este chiar mai mare decât cel din criza din 2009-2010, când România s-a aflat sub acord cu instituțiile financiare internaționale, care au finanțat nu doar balanța de plăți, ci și direct cheltuielile guvernamentale, având în vedere costul mare al datoriei românești la acel moment. Doar în anul pandemiei, cu situația sa aparate, au fost cheltuielile rigide mai mari ca pondere în venituri.
„Guvernul a înghețat indexările de pensii și salarii programate pentru ianuarie 2025, evitând un scenariu de colaps în piețele financiare, generând economii la cheltuieli de 1,5 puncte procentuale, și a închis câteva scutiri fiscale și excepții, adăugând astfel 0,35 pp la venituri”, arată analiștii BCR.
Banca estimează însă că mai e nevoie de măsuri adiționale de consolidare fiscală egale cu 0,8-1% din PIB pentru a atinge ținta de deficit de 7% in PIB.
„Măsurile de corectare fiscală vor fi probabil în principal pe partea de venituri, având în vedere structura rigidă a cheltuielilor guvernamentale. Empiric, ajustarea fiscală pe partea de venituri are efecte negative mai reduse asupra creșterii decât cea pe partea de cheltuieli, deși e mai inflaționistă pe termen scurt”, arată economiștii BCR.
Guvernul estimează venituri mai mari cu 2,3 puncte procentuale față de anul precedent, la 34,9% din PIB, în principal pe fondul creșterii intrărilor de fonduri europene de la 2,4% la 4,6% din PIB. Anul trecut a fost unul slab pentru investițiile publice, notează BCR, ca urmare a ratării jaloanelor PNRR.
Cheltuielile ar urma să crească cu 0,7 puncte procentuale în PIB la 41,9%, în principal ca urmare a creșterii investițiilor cu 1,1 pp.
O reducere a gap-ului TVA (diferența dintre încasările potențiale și cele realizate) de la nivelul de aproaep 37% la media UE de 5% ar genera încasări suplimentare la buget egale cu 2% din PIB, ceea ce ar rezolva problema deficitului structural, arată economiștii BCR. „Pentru asta însă e nevoie ca guvernul să accelereze digitalizarea sectorului public și să facă pași serioși în combaterea evaziunii fiscale”.
Ca de fiecare dată, creșterea deficitului fiscal a atras și o creștere a deficitului de cont curent la peste 8% din PIB, România fiind un caz aparte în ceea ce privește deficitele gemene, singură în colțul graficului.
Creșterea economică ar putea dezamăgi din nou în acest an, notează economiștii, după ce anul trecut a fost în jur de 1%.
O creștere economică slabă, alături de problema fiscală și incertitudinea politică sunt în lista cheie a agențiilor de rating a factorilor negativi urmăriți pentru o revizuire negativă a ratingului.
„Credem că o retrogradare a ratingului este improbabilă până în toamna lui 2025 și poate fi cel mai probabil evitată de guvern dacă introduce un plan de ajustare fiscală, așteptat să urmeze după alegerile prezidențiale programate pe 4-18 mai”, arată economiștii BCR.
Ministrul Finanțelor spune însă că bugetul actual nu este făcut doar până la alegeri, ci unul pentru întreg anul.
Datoria publică a crescut cu circa 17 puncte procentuale față de 2019 (al doilea cel mai ridicat ritm din UE), la peste 50% din PIB. Deși nivelul este unul încă redus prin comparație cu alte țări europene, dinamica acesteia naște îngrijorări în privința sustenabilității, remarcă analiștii BCR, mai ales că mare parte din datorie este externă și în valută.
Guvernul are nevoie de o finanțare de 235 de miliarde de lei în acest an, dintre care 136 de miliarde de lei pentru finanțare deficitului și restul pentru rostogolirea datoriei scadente.
