Compania Națională a Uraniului (CNU), care se confruntă cu o situațe gravă după ce a rămas fără singurul client - Nuclearelectrica -, și-a adâncit anul trecut pierderile cu 32% comparativ cu 2014, până la 138,3 milioane lei (circa 31 milioane euro), a precizat compania, pentru News.ro, invocând drept cauză a pierderilor provizioanele constituite pentru datoriile către bugetul de stat.
Pentru 2014, compania a raportat pierderi de 104,7 milioane lei, după câștiguri în anii precedenți.
Anul trecut, notează news.ro, pierderile CNU au reprezentat circa 93% din cifra de afaceri. Societatea de stat, controlată de Ministerul Energiei, a înregistrat în 2015 afaceri de 148,9 milioane lei, în creștere cu 11% față de anul precedent, când cifra de afaceri s-a ridicat la 134,4 milioane lei, arată datele transmise de compania de stat.
”Pierderea înregistrată de companie în anul 2014 a fost determinată de evidențierea în contabilitate a provizioanelor aferente litigiilor dintre CNU și Curtea de Conturi a României privind obligațiile către bugetul de stat pentru veniturile realizate din valorificarea materiei prime în perioada 2012-2014, în valoare de 113 milioane lei, și nu provine din activitatea curentă a companiei din anul 2014”, motivează reprezentanții CNU, în documentul menționat.
CITEȘTE ȘI Poșta a primit trei oferte pentru furnizarea de energie electrică. Miza contractului - 37 milioane de lei Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2013, CNU a calculat și virat greșit la bugetul statului obligații aferente contravalorii unei cantități de uraniu, transmise fără plată din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei. Calculul s-ar fi făcut la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, ceea ce a condus la reducerea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu 51,3 milioane de lei.
Pe lângă aceasta, în raport se arată că CNU nu a calculat și virat la bugetul Fondului de Mediu suma de 3,56 milioane lei, reprezentând contribuția de 2% din valoarea substanțelor periculoase pentru mediu introduse pe piața națională, prin vânzare către Nuclearelectrica, în perioada 2012 – 2013. CNU a atacat în instanță decizia Curții de Conturi. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat unele dintre deciziile inspectorilor, dar a menținut cele mai importante măsuri ale Curții de Conturi.
În urma acestor decizii, CNU a înregistrat, anul trecut, provizioane pentru obligațiile către bugetul de stat din veniturile realizate din vânzarea materiei prime. În total, au fost calculate debite, penalități și dobânzi în valoare de 125,7 milioane lei.
Pentru acest an, compania a programat investiții de 1,57 milioane lei, în principal pentru pregătirea unui proiect la Feldioara.
”Un reper important, în anul 2016, îl constituie elaborarea documentației tehnico-economice aferente fazei de proiectare - proiect tehnic și obținerea avizelor și acordurilor în vederea autorizării lucrărilor la obiectivul investițional 'Asigurarea funcționării instalațiilor de procesare prin construirea celei de-a doua rețele de evacuare în emisar a apelor provenite din iazurile de decantare de la sucursala Feldioara'”, se arată în document.
CITEȘTE ȘI Consumul de energie revine pe creștere după doi ani de scădere, cu un plus de 6% Însă în prezent, CNU este într-o situație gravă și trebuie restructurată ca să evite colapsul, au declarat la finalul lunii februarie, pentru News.ro, surse din domeniul energetic.
Situația s-a deteriorat după ce Nuclearelectrica - singurul client pentru materia primă pe care o produce CNU, pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu - a refuzat să accepte prețul solicitat de compania de stat și a încheiat un contract pentru a cumpăra uraniu din Canada.
Nuclearelectrica, compania care operează centrala nucleară de la Cernavodă, a anunțat că a încheiat un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear, cu societatea canadiană Cameco Inc, după ce Compania Națională a Uraniului, furnizorul tradițional de materie primă, a majorat prețul cu 76%.
Ruperea contractului de furnizare pune în pericol activitatea CNU, care a fost creată special pentru a furniza materie primă pentru centrala de la Cernavodă și nu are, în prezent, alți cumpărători pentru producția sa.
Necesitatea unor măsuri este confirmată, oficial, și de către Ministerul Energiei. "Lucrăm la o analiză a situației Companiei Naționale a Uraniului, în vederea inplementârii unui set de măsuri care să aibă în vedere necesitatea de a menține un ciclu nuclear integrat, complet, în România", se arată într-un răspuns, transmis la solictarea News.ro, de către Ministerul Energiei.
Ciclul național integrat a fost proiectat înainte de intrarea în funcțiune a centralei nucleare de la Cernavodă. Ciclul nuclear începe la CNU, care produce pulbere sintetizabilă de dioxid de uraniu, care este apoi transformată în combustibil nuclear la FCN Pitești, de unde combustibilul este livrat către centrala de la Cernavodă.
Diferendul dintre Nuclearelectrica și CNU a început în noiembrie 2015, când compania a notificat Nuclearelectrica că nu mai poate livra materia primă la prețul convenit în contractul din 2014, de 475 lei/kg, și a cerut majorare cu 76%. Nuclearelectrica a refuzat să plătească prețul solicitat, pe motiv că un astfel de cost de achiziție ar însemna înregistrarea de pierderi.
Ministerul Energiei controlează atât Nuclearelectrica, societate la care este acționar majoritar, cât și CNU. Deocamdată, "Ministerul Energiei nu se pronunță cu privire la relația comercială dintre Compania Națională a Uraniului și SN Nuclearelectrica SA", a precizat ministerul, în răspunsul transmis News.ro.
