Casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații anunță că a obținut o hotărâre de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care se confirmă că legislația națională care exclude operatorii economici din afara UE de la procedurile de achiziții publice nu are efect juridic.
Într-o procedură de achiziție publică cu mize mari ,în valoare de aproximativ 750 de milioane de euro, Țuca Zbârcea & Asociații a reprezentat un joint venture între o companie românească și una din afara UE, care a fost exclusă în urma adoptării de către Guvernul României, prin OU 25/2021.
În acea licitație, statul român a decis desfacerea asocierii dintre CRRC Qingdao Sifang (China) și Astra Vagoane Călători (România). Motivul excluderii a fost că liderul asocierii, CRRC Qingdao Sifang, era dintr-o țară care nu are un acord cu Uniunea Europeană.
Acest act legislativ a impus excluderea pentru toți operatorii economici din țări non-UE care nu au semnat un acord de acces la piața liberă cu Uniunea Europeană.
Țuca Zbârcea & Asociații a contestat temeiurile legale de excludere a consorțiului și a obținut, în primăvara anului 2022, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o serie de întrebări referitoare la conformitatea noii reguli de excludere introdusă de statul român cu dreptul UE.
La aproape trei ani de la sesizare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în Hotărârea din 13 martie 2025 în cauza C-266/22, că dreptul primar al Uniunii se opune unui stat membru să adopte o legislație națională care să excludă un operator economic dintr-o țară terță care nu a încheiat un acord de acces la piața liberă cu UE.
În consecință, „nu poate fi aplicată reglementarea națională în discuție în acțiunea principală care impune autorității contractante să excludă acești operatori economici”.
În consecință, hotărârea nu aplică în mod expres un act legislativ al statului român, respectiv Ordonanța de urgență nr. 25/2021, întemeiat pe principiul primatului dreptului Uniunii în raport cu competența sa exclusivă în domeniul politicii comerciale comune, în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (e) din TFUE.
Principiul acestei hotărâri devine aplicabil ori de câte ori un stat membru a adoptat sau adoptă o legislație națională de excludere, întrucât „nu a existat nicio dispoziție din dreptul Uniunii care să impună admiterea sau excluderea […] a operatorilor economici dintr-o țară terță”.
Astfel, articolul 3 alineatul (1) litera (e) TFUE, care conferă Uniunii o competență exclusivă în materie de politică comercială comună, coroborat cu articolul 2 alineatul (1) TFUE
trebuie interpretat în sensul că
se opune ca, în lipsa unui act al Uniunii care să impună sau să interzică accesul la procedurile de atribuire a unor contracte de achiziții publice al operatorilor economici dintr‑o țară terță care nu a încheiat cu Uniunea un acord internațional prevăzut la articolul 25 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, o autoritate contractantă dintr‑un stat membru să excludă un operator economic dintr‑o astfel de țară terță în temeiul unui act legislativ pe care acest stat membru l‑a adoptat fără să fi fost abilitat de Uniune în acest sens, împrejurarea că acest act legislativ a intrat în vigoare după publicarea anunțului de participare fiind fără incidență în această privință.
Pe toată durata litigiului în fața instanțelor naționale și a procedurii în fața CJUE, consorțiul reclamant a fost reprezentat de Dan Cristea, Partener la Țuca Zbârcea & Asociații, cu sprijinul lui Șerban Sârbu, Senior Associate.
„Implicațiile acestei decizii ale CEJ sunt de amploare și imposibil de rezumat în câteva propoziții, deoarece o hotărâre interpretativă într-o cauză de trimitere preliminară nu se aplică doar litigiului specific în cauză, ci se extinde la toate raporturile juridice similare în care un operator economic ar fi fost exclus în temeiul unei legi naționale.
Dincolo de impactul ei asupra unor cazuri concrete, unele de mare valoare, nu numai în România, și dincolo de importanța clarificărilor pe care le aduce în relațiile comerciale ale Uniunii Europene cu țările din afara UE, mă mândresc că această hotărâre reflectă un principiu fundamental al echipei noastre juridice: capacitatea de a găsi soluții creative la cazuri complexe, de a gândi în afara cadrelor juridice cele mai formidabile ale autorului de stat. impune: dreptul intern. În cele din urmă, sunt foarte mulțumit când un client își pune încrederea în capacitatea noastră de a inova”, a declarat Dan Cristea.
