Deși impresia generală este că suntem martorii unei goane nebune prin care orice produs este transformat într-unul "smart" prin montarea de senzori și a unui adaptor wireless care-l conectează la o rețea locală sau internet, realitatea este mult mai complexă decât atât.
Era smart ne aduce un pas mai aproape de tehnologiile și confortul din filmele SF cu toate smartphone-urile, smart TV-urile și smart termostatele ei, dar implică și tehnologii și soluții mult mai complexe care, puse împreună, formează un ecosistem cu funcții și avantaje multiple. La scară mai mare, atunci când sunt implementate la nivel de oraș, aceste ecosisteme sunt denumite generic smart city.
Sigur, e ușor să presupui, din propriul punct de vedere, ce ar trebui ca un oraș să devină smart din perspectiva tehnologiei. Dar pentru a afla amănunte de la cineva implicat într-un astfel de proiect am stat de vorba cu domnul Andrei Cepoi, manager vânzări ICT, Telekom Romania.
Cum definiți un oraș inteligent?
În primul rând, ca pe ceva palpabil, realizabil, care a depășit stadiul de concept science fiction. Așadar, un oraș inteligent este un ecosistem caracterizat prin existența unui set de procese parțial digitalizate și care urmărește eficientizarea, prin intermediul soluțiilor IT&C, a interacțiunilor dintre locuitorii săi, administrație și mediul de afaceri local. De altfel, aceasta este viziunea Deutsche Telekom cu privire la orașele inteligente, o zonă în care există un interes evident pentru că grupul are expertiză în operarea și administrarea unor infrastructuri complexe de telecomunicații, experiență în sectorul M2M și capabilități de integrare a soluțiilor IT . Cu alte cuvinte, poate pune laolaltă, într-o formă coerentă, elementele acestui ecosistem complex.
Cum funcționează de fapt soluțiile dintr-un oraș inteligent?
Conceptul de oraș inteligent se bazează în principal pe Internet of Things (IoT), care face ca în rețeaua informatică să fie integrate obiecte și platforme care să comunice “smart”, să aibă identitiăți, atribute fizice, să folosească interfețe inteligente. Interconectarea dispozitivelor, a senzorilor cu bazele de date și centrele de comandă se face cu ajutorul soluțiilor de tip Machine-to-Machine (M2M).
Aceste soluții inteligente generează cantități impresionante de date care trebuie stocate în centre de date scalabile. Deoarece capacitățile fizice ale serverelor tradiționale sunt limitate, tendința este ca aceste date să fie stocate în cloud, un mediu perfect securizat și de unde datele nu pot să fie pierdute. Telekom Romania are 3 astfel de data-centere în București și Brașov, care pot găzdui și volumele de date generate de orice soluții care ar putea fi dezvoltate pentru a transforma orașele din România în unele inteligente.
Toate acestea reprezintă soluții complexe IT&C care combină sisteme integrate cu tehnologii și aplicații menite să asigure interacțiunea între instituții și locuitori.
Sistem de gestiune a transportului public
Descrieți-ne cum ar reprezenta în practică folosirea acestui sistem de către o persoană care așteaptă autobuzul.
Pe panourile din stațiile de transport în comun se afișează și se modifică în timp real intervalul în care ajunge următorul autobuz și parcursul acestuia.
Putem bănui ușor că este vorba de localizare GPS, dar care este mai exact și cum funcționează tehnologia din spatele acestui sistem?
Nu pare complicat, dar în spate este o aplicație care presupune integrarea de senzori în autobuze, în partea carosabilă sau pe stâlpii de iluminat public – pentru monitorizarea zonei – conectați cu o hartă interactivă și o bază de date, respectiv o aplicație de rutare dinamică, conectată la rândul său cu sistemul de coordonare a semafoarelor – adaptând în timp real timpii acestora de așteptare cu intensitatea traficului pentru a asigura respectarea orarului autobzelor și tramvaielor. Un astfel de sistem inteligent de transport a fost implementat de T-Systems în Budapesta, iar pasagerii află în timp real când ajunge autobuzul. Cei care preferă să circule cu bicicleta în acelați oraș, au la dispoziție un sistem digitalizat de public bike-sharing pus la dispoziție de T-Systems Ungaria și Csepel Zrt cu 98 de puncte de parcare și 1150 astfel de vehicule.
Un alt exemplu de proiect Smart Mobility a fost implementat în Rio de Janeiro înainte de Cupa Mondială din 2014, proiect care a permis coordonarea sistemului de semaforizare astfel încât să fluidizeze traficul rutier și pietonal din zona stadionului Maracana în zilele de meci. Din 2016, Rio de Janeiro va extinde acest concept la întreaga infrastructură de transport public.
Iluminat stradal inteligent
Ne puteți spune, fie și aproximativ, ce costuri ar implica pentru autoritățile locale un astfel de sistem? Să spune că se dorește folosirea unui astfel de sistem în Parcul Cișmigiu.
Dacă ne referim la colaborarea cu autoritățile locale pentru proiecte de iluminat public, unul care are succes este cel dintre Telekom Croatia, implementat impreuna cu Ciscoși primăria orașului Dubrovnic. În prima partea a acestui an a fost instalată, în premieră, o lampă cu un senzor multifuncțional: de mișcare, de poluare, de temperatură, de sunet, de lumină. În plus, în această lună, o soluție de iluminat inteligent denumită Smart Service Point a fost instalată de T-Systems Ungaria și ELMŰ-ÉMÁSZ Company Group într-unul din locurile cele mai aglomerate ale Ungariei – Piața Széna din Budapesta. Acesta dispune de o unitate de încărcare a mașinilor electrice, un modem WiFi, o cameră video de securitate și un buton de urgență, pe lândă funcționalitatea principală de iluminat inteligent.
Pe plan local, îmi vine în minte o soluție simplă, dar cu impact semnificativ pentru comunitate, chiar dacă nu este propriu-zis una de iluminat public, ci doar funcționează pe baza energiei solare. Concret, Telekom Romania și Smart Sun Solutions au lansat în Timișoara un proiect pilot în premieră în România - un încărcător solar pentru dispozitive mobile cu Internet Wi-Fi, numit copacul digital. Cum spuneam, e o aplicație simplă, dar prin intermediul căreia rețeaua urbană mobilă WiFi care poate deveni omniprezentă.
Cu cât ar fi mai redus consumul de energie față de iluminatul clasic?
Studiile arată că peste 40% din costurile cu energia ale unui oraș sunt generate de iluminatul stradal tradițional. Prin utilizarea unei aplicații de tip smart city care combină, de exemplu, becurile LED cu soluții inteligente, costurile pot fi reduse cu 30% până la 70%, iar cele de întreținere, cu 10%.
Cum se realizează reglarea automată a intensității iluminării?
Intensitatea luminii poate fi reglată în funcție de prognozele meteo și de anumiți parametri ai ambientului. Senzorii de mișcare care detectează prezența trecătorilor dintr-un parc, pe timpul nopții, pot face ca felinarele respective să răspândească mai multă lumină.
Cum contribuie acest sistem la asigurarea securității orașelor, dincolo de simpla iluminare?
Știm cu toții cât de periculoasă poate deveni o zonă care s-au ars becurile de pe stâlpi. Sau cum ard luminile în mijlocul zilei, dacă uită cineva să apese butonul unui comutator. Ei bine, iluminatul stradal poate fi eficientizat folosindu-se senzori de lumină care să adapteze intensitatea luminii la luminozitatea de afară, fără a mai fi nevoie de intervenția umană la modificarea parametrilor de funcționare. În plus, sistemul alertează automat orice incident, inclusiv cu privire la furtul de cabluri, astfel încât echipele de mentenanță pot interveni operativ.
Parcare inteligentă
Cum află un șofer situația locurilor libere dintr-o parcare? Se folosește clasicul panou de afișaj la intrare sau se poate afla mai comod, din timp, de exemplu printr-o aplicație?
Problema parcărilor din București, de exemplu, va putea fi rezolvată în viitorul foarte apropiat prin intermediul soluției PARKING+PLUS, care va intra în portofoliul Telekom Romania. Practic, aplicația de tip Internet of Things identifică în timp real cele mai apropiate locuri de parcare, care pot fi rezervate și plătite de pe telefonul mobil. O soluție similară, implementată în orașul italian Pisa de Deutsche Telekom, T-Systems și Kiunsys, a fluidizat traficul și a făcut mai plăcută experiența turiștilor, dar și a rezidenților.
Cum contribuie acest sistem la protejarea mediului și reducerea emisiilor de carbon? Există o corelare directă sau doar prin simpla ghidare a șoferilor către parcările libere (deci conducând o distanță mai mică)?
Experții estimează că, în SUA, procentul posesorilor de vehicule motorizate care sunt în căutarea unui loc de parcare în oraș variază între 10 și 30%. În New York procentul ajunge chiar la 45%. Un studiu realizat în Los Angeles în 2007 a arătat că de-a lungul unui an, deținătorii de vehicule motorizate au condus 1,5 milioane de km în căutarea unui loc de parcare într-un areal de 15 străzi, folosind 180.000 de litri de benzină și au emis 730 de tone de dioxid de carbon. Utilizarea unor sisteme de parcare inteligentă duce la scăderea nivelului de poluare, a timpului pierdut în căutarea unui loc de parcare și la reducerea cheltuielilor cu combustibilul.
Cu ce se deosebește de sistemele actuale de monitorizare a unora dintre parcări? Exista deja de ani buni sisteme care indică la intrare numărul de locuri libere dintr-o parcare.
Diferă de la soluție la soluție, dar, în general, în spate se află câte o platformă cloud care integrează datele transmise de către camerele de luat vederi prin intermediul senzorilor de pe carosabil sau prin alte tipuri de detectare a autovehiculelor.
Telemedicină
Știm cu toții că multe consultații medicale presupun prezența fizică în cabinet. Pentru ce tipuri de afecțiuni se poate folosi cu succes teleconsultația?
Bolnavii cu afecțiuni cronice (diabetici, cardiaci, cu insuficiență respiratorie sau renală etc) pot fi monitorizați de la distanță, în timp real, permanent prin măsurarea și transmiterea indicatorilor specifici și a semnelor vitale prin intermediul unor aparate medicale mobile care sunt conectate la sistemul central de monitorizare și gestiune a pacienților. De asemenea, sistemele de monitorizare la distanță a indicatorilor medicali se recomandă a se utiliza și în cazul pacienților care au trecut printr-o intervenție cardiacă și se află în perioada post-operatorie, moment în care poate fi urmarită evoluția recuperării lor fără a mai fi necesară deplasarea lor la medicul cardiolog.
Cel mai logic domeniu de implemtare a teleconsultației este medicina de familie. Deși nu sunteți persoana care să aibă ultimul cuvânt în treaba asta, credeți că este realizabilă în viitorul relativ apropiat o implementare de acest gen în sistemul medicinei de familie din România?
Desigur, suntem convinși că introducerea soluțiilor de telemedicină în mod programat în cadrul sistemului de medicină primară ar aduce un real beneficiu atît pacienților, cât și sistemului medical românesc în ansamblul său. Acest lucru s-ar datora faptului că se vor crea premisele implementării unor programe naționale de prevenție și monitorizare pentru anumite patologii, programe ce s-ar putea derula la nivelul cabinetelor medicinei de familie, fără a îngreuna activitatea din spitale. Un alt beneficiu major ar fi legat de implementarea unui proces de „triere” a pacienților la nivelul sistemului de medicină primară, astfel încît medicii de familie să poată prelua monitorizarea și eventual tratarea unor bolnavi cronici prin colaborare cu medicii specialiști care își desfășoară activitatea în spitale, utilizând platformele de telemedicină, astfel încât la spitale să ajungă doar acei pacienți care necesită investigații mai amănunțite sau intervenții de urgență. Știind că medicul său de familie este în permanentă legătură cu un doctor specialist, pacientul are încredere că starea sa este corect evaluată și tratată.
Ce dotări tehnice presupune telemonitorizarea pentru un pacient? Care sunt dispozitivele ”wearable” pe care un pacient trebuie sa le dețină pentru a transmite informațiile necesare către sistemul central de monitorizare?
Telekom a implementat o soluție de monitorizare a pacienților la Cluj, pentru Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România. Mai precis, este vorba de brățări cu buton de panică ce permit monitorizarea permanentă și localizarea pacienților într-un spațiu delimitat. Astfel, personalul medical poate interveni rapid în situații de urgență.
Implementarea presupune și training pentru cadrele medicale care nu sunt experte pe zona de tehnologie?
Desigur, sistemele de telemedicină pot aduce beneficii reale pentru pacienți și pentru sistemul medical în ansamblul său doar în condițiile în care implementarea acestora va ține cont de specificul activității și de modul în care este organizat sistemul medical în fiecare țară. Și în acest caz, ca în toate situațiile care implică utilizarea tehnologiei informației pentru îmbunătățirea calității vieții și eficientizarea activității umane, rezultatele vor depinde într-o foarte mare măsură de modul în care tehnologiile sunt utilizate și înțelese de beneficiarii acestora, precum și de seriozitatea cu care sunt pregătiți utilizatorii pentru a folosi în activitatea lor sistemele informatice noi, adică de ceea ce generic numim gradul de adopție al utilizatorilor. Din aceasta cauză, Telekom acordă o atenție deosebită pregătirii și instruirii cadrelor medicale, împreună cu care se lucrează din stadiile incipiente ale implementarii proiectelor, precum faza de analiză a nevoilor specifice, etapa care prefațează configurarea și instalarea sistemelor informatice.
