România discută cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ca măcar 13 spitale să fie realizate cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Alte 6 spitale ar urma să fie construite doar din împrumutul pe care România îl va contracta de la Banca Europeană de Investiții.

3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Inițial, când am pornit Planul Național de Redresare și Reziliență, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuțiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziție publică încheiate și munca în șantier începută să poată continua finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Această negociere este în momentul de față în lucru cu reprezentanții Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni.

Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe și cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026”, a spus Boloș, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, urmează să fie identificate soluții pentru ca aceste spitale să fie finalizate, fie prin transferul în Politica de coeziune, respectiv în Programul de sănătate, fie în împrumutul BEI, care este în procedură de contractare.

„Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorții, înțelegând importanța pe care o au. 13 sunt în discuție cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Diferența de șase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de față, analizele și discuțiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanțare și să nu afectăm infrastructura de sănătate. (…)
Aceste proiecte nu sunt proiecte care se fac de pe o zi pe alta. A construi un spital înseamnă ani de muncă, de pregătire a proiectului și de implementare (…) și cred că nimeni nu se aștepta ca un spital construit de la fundație să fie gata într-un an de zile”, a afirmat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Marcel Boloș a fost invitat, marți, la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților, pentru a prezenta stadiul negocierilor și al propunerilor de modificare a PNRR.

Inițial, în PNRR erau prevăzute 26 de proiecte pentru spitale, însă șase au pierdut finanțarea încă din toamna anului 2023, din cauza „riscului ridicat” de nerealizare .
Fondurile din PNRR sunt nerambursabile, în timp ce banii de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sunt sub formă de împrumut ce trebuie returnat.
În toamnă, Ministerul Sănătății a acordat primele avize de oportunitate pentru 25 de spitale, în cadrul Programului Național de investiții în infrastructura unităților spitalicești. Acesta vizează toate tipurile de unități sanitare publice și are un buget de peste 13 miliarde de lei.
„Doar astăzi, Ministerul Sănătății a emis avize de oportunitate pentru peste 25 de spitale, în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. Mă bucur că punem în linie dreaptă un proiect interministerial care produce efecte concrete pentru sistemul public de sănătate, pentru spitale, pentru pacienți și medici”, a declarat atunci ministrul de resort, Alexandru Rafila.

Printre beneficiarii acestui program național se află toate tipurile de unități sanitare publice - spitale orășenești, municipale, județene și institute. PNIIUS finanțează construcții noi de spitale, dar și extinderea și dotarea acestora, lucrări de modernizare și/sau reabilitare pentru spitalele existente, extinderea construcțiilor existente și nu în ultimul rând, lucrări și dotări pentru digitalizare, eficientizare energetică și tranziție verde.