- În Stare de Bine, cel mai mare program de granturi private acordate organizațiilor neguvernamentale din țara noastră, o inițiativă finanțată integral de Kaufland România, ajunge în acest an la cea de-a șaptea ediție.
- Ca și în anii anteriori, programul dispune de un buget total de un milion de euro, care urmează a fi distribuit ONG-urilor sub formă de granturi în urma unei competiții de proiecte.
În cadrul programului În Stare de Bine sunt finanțate proiecte în trei domenii (cultură, sport și viață sănătoasă), adresate grupurilor vulnerabile și comunităților din care acestea fac parte. Începând din 2023, inițiativele câștigătoare sunt selecționate în urma a trei apeluri de proiecte în fiecare an (anterior, erau organizate doar două pe an).
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Ca și la edițiile precedente, aceste apeluri sunt gestionate de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), organizație care este responsabilă de implementarea programului și care a colaborat cu Kaufland România încă de la etapa de construcție a conceptului.
Primul apel din 2024, lansat pe 28 martie, are un buget de 600.000 de euro (cu o finanțare maximă de 60.000 de euro per proiect), organizațiile fiind așteptate să își înscrie propunerile de proiecte în perioada 24-26 aprilie 2024. Mai multe informații cu privire la eligibilitatea solicitanților și partenerilor se regăsesc în Ghidul Solicitantului. https://instaredebine.ro/wp-content/uploads/2024/03/Ghidul-Solicitantului_2024.pdf. În acest an, primele două apeluri vor acorda prioritate acelor inițiative care includ intervenții comunitare participative.
Cel de-al treilea apel de proiecte, denumit #ÎnStareSăAjut, va fi deschis în toamnă și vizează intervenții de urgență pentru nevoi specifice sau situații excepționale (cum au fost pandemia, criza refugiaților din Ucraina sau creșterea consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor).
Sunt finanțate proiecte cu durata de până la 10 luni (în apelul 1), 8 luni (în apelul 2) și 5 luni (apelul 3), suma maximă a grantului pentru un singur proiect fiind de 60.000 de euro (apelul 1), 50.000 de euro (apelul 2) și 35.000 de euro (apelul 3).
Proiectele câștigătoare vor fi selectate printr-un proces competitiv care include o primă etapă de selecție pe baza criteriilor generale, urmată de un pitch (care cuprinde o prezentare și un interviu) în fața unui juriu format din reprezentanți ai Kaufland România și FDSC.
Un milion de euro pe an în proiecte ale societății civile – o investiție realistă
În rândul inițiativelor de CSR derulate de companiile care activează în România, În Stare de Bine se detașează nu doar prin longevitate și dimensiunea bugetului – cu peste 6 milioane de euro investite până în prezent, este indiscutabil unul din cele mai mari programe de responsabilitate socială corporativă derulate în prezent țară –, ci și prin structură, obiective și rezultate.
În mod indirect, programul În Stare de Bine generează rezultate prin intermediul inițiativelor selectate și monitorizate de FDSC, finanțate de Kaufland România și implementate de organizațiile desemnate câștigătoare în cadrul fiecărui apel.
Cum se face însă că un mare jucător din economie cum este Kaufland s-a decis să lanseze un astfel de program de responsabilitate socială corporativă, care externalizează aproape în întregime aspectele operaționale acestuia, cu excepția procedurii de selecție și a analizei post-execuție?
În parte, spun oficialii Kaufland, motivele țin de complexitatea nevoilor identificate în rândul potențialilor beneficiari și de strategia companiei de a externaliza o parte a activităților de CSR către un partener cu experiență și competențe demonstrate în această privință. „În fiecare an, îi întrebăm pe clienții noștri ce subiecte din sfera responsabilității sociale sau a sustenabilității sunt de interes pentru ei în relația cu activitatea companiei noastre și apoi integrăm rezultatele în strategia noastră de CSR. De fiecare dată încercăm să includem primele trei teme ca relevanță în planul de acțiuni și în cel de comunicare”, spune Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România & Moldova.
Potrivit responsabililor programului În Stare de Bine, chiar și o investiție anuală de o asemenea anvergură trebuie privită cu realism. Nevoile de la care pleacă proiectele selectate sunt complexe, în special în mediul rural. Pentru a obține rezultate – pentru a face cu adevărat ca lucrurile să se miște – „ar fi nevoie de obicei de o intervenție de lungă durată. Noi suntem conștienți că proiecte de 6-10 luni nu pot produce schimbări fundamentale în niște comunități care se confruntă cu vulnerabilități multiple. Dar considerăm aceste proiecte ca pe niște rotițe care pun în mișcare angrenajul și suntem optimiști ca în viitorul nu foarte îndepărtat acesta va porni să funcționeze”, explică Laura Cireașă, coordonator de program în cadrul FDSC.
Strategia de CSR a Kaufland România, dezvoltată în consultare cu stakeholderii
În ceea ce privește strategia de CSR, afirmă Katharina Scheiderer, „urmărim în special proiecte de anvergură cu impact pe termen lung, precum și inițiative inovatoare, unite de un obiectiv comun: îmbunătățirea calității vieții în comunitate. (…) Considerăm că sectorul neguvernamental este unul dintre stakeholderii noștri esențiali în ceea ce privește strategia de CSR a companiei. Derulăm anual peste o sută de proiecte de CSR, în parteneriat cu organizații non-profit. Dintre acestea, În Stare De Bine este unul dintre cele mai importante proiecte strategice, atât din perspectiva investiției comunitare, cât și a impactului național. În proiectele de responsibilitate socială colaborăm exclusiv cu organizații neguvernmentale, alături de care dezvoltăm și stabilim formule de intervenție sau moduri adecvate de implicare.
Astfel, programul În Stare de Bine a fost dezvoltat în comun cu FDSC, plecând de la consultări cu stakeholderii companiei. „Kaufland și-a dorit o mai mare implicare în comunitățile din țară, ca răspuns la solicitările care veneau din zona organizațiilor”, spune Bogdana Popa, responsabil comunicare CSR Kaufland România. „În același timp, a fost un efort comun al celor doi parteneri de a extinde oportunitățile de finanțare către ONG-urile din România și către tematici care sunt mai puțin finanțate (de exemplu cultură și sport)”, afirmă Laura Cireașă.
Proiecte de succes: de la ferma de agricultură regenerativă la cabinet stomatologic mobil pentru copiii cu cancer
În practică, proiectele cu cel mai mare impact din ultimii ani au fost cele care au reușit să treacă testul auto sustenabilității financiare, cum este cazul proiectului Sol și Suflet, sprijinit de Kaufland România printr-un parteneriat strategic cu Institutul de Cercetare în Permacultură din România. Prin acest proiectul a fost lansată prima fermă de agricultură regenerativă din România, care găzduiește de asemenea un centru educațional destinat viitorilor fermieri; la trei ani de la înființare, ferma a reușit să își asigure un flux suficient de venituri pentru a deveni independentă financiar.
Din 2018 până în prezent, programul În Stare de Bine al Kaufland România a susținut 182 de inițiative derulate de 140 de organizații neguvernamentale. Printre proiectele finanțate și care s-au dovedit povești de succes sunt un centru social dedicat persoanelor fără adăpost (la Iași), un adăpost de urgență pentru adolescenți și tineri LGBT+ (la București), o rețea de sprijin pentru supraviețuitoarele violenței domestice, un cabinet stomatologic mobil pentru copiii cu afecțiuni oncologice (la București), un centru socio-medical pentru victimele minore ale traficului de persoane (în Argeș), spectacole, evenimente și programe de reabilitare prin sport a persoanelor cu dizabilități și multe altele.
De la CSR la educație financiară pentru beneficiari și ONG-urile înseși
Fără ca educația financiară să se numere propriu-zis printre obiectivele explicite ale programului, aceasta poate fi parte din activitățile propuse, dacă astfel poate fi abordată o nevoie a beneficiarilor. „De exemplu, am susținut proiecte de asistență pentru tinerii care urmau să părăsească centrele de plasament sau casele familiale la împlinirea limitei de vârstă, însă nu erau pregătiți pentru viață independentă. Propunerile finanțate vizau, ca parte a sprijinului pentru dobândirea de abilități de viață independentă, inclusiv și aspecte de educație financiară”, explică Laura Cireașă.
„Pentru alte organizații, rigoarea financiară a programului le-a ajutat să se dezvolte intern, să iasă din paradigma «totul se face pe bază de voluntariat» și să își asume lucrul cu o echipă plătită”, mai spune aceasta.
