Poliția suedeză ar trebui să aibă permisiunea de a folosi recunoașterea facială în timp real, bazată pe inteligență artificială (A.I.), pentru a combate infracționalitate, potrivit unei propuneri înaintate de guvernul suedez în încercarea de a obține noi instrumente pentru a opri bandele violente scăpate de sub control, relatează Reuters.
Legea propusă ar permite poliției să utilizeze tehnologia A.I. pentru a localiza sau identifica persoane suspectate de infracțiuni grave precum traficul de persoane, răpirea și omorul.
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Pentru a combate infracționalitatea bandelor și a restabili securitatea în societate, poliția trebuie să aibă acces la instrumente eficiente”, a declarat ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, într-un comunicat.
Suedia este afectată de violența bandelor de mai bine de un deceniu și a înregistrat, de departe, cea mai mare rată a violenței mortale cu arme de foc din UE în 2023, ultimul an pentru care există statistici comparabile, scrie Hotnews.ro
Violența a ajuns să umbrească toate celelalte subiecte din politica suedeză, alimentând ascensiunea unei coaliții de dreapta care a ajuns la putere în 2022, cu sprijinul extremei drepte. Formarea acestei coaliții a pus capăt celor opt ani de guvernare a Social-Democraților, principalul partid politic din Suedia încă din anii 1930.
Guvernul a dat asigurări că noua lege, care urmează să fie supusă votului în parlament și ar intra în vigoare la începutul anului 2026, dacă va fi adoptată, va respecta legile privind protecția vieții private și va fi utilizată doar în cazuri de importanță deosebită.
Infracționalitatea violentă s-a extins din Suedia în țările nordice vecine
Noua măsură vine după ce în septembrie anul trecut guvernul suedez a anunțat că intenționează să permită mărturii anonime în anchetele și procesele împotriva bandelor organizate de infractori, o măsură controversată menită să pună capăt „legii tăcerii” care guvernează rețelele infracționale.
O lună mai târziu, liderii țărilor nordice au anunțat că își vor spori cooperarea între forțele de ordine și de securitate pentru a ține sub control fenomenul care s-a răspândit din Suedia în țările vecine.
„Scopul nostru este să oprim (bandele infracționale – n.r.), nu să le exportăm”, a subliniat la momentul respectiv premierul suedez Ulf Kristersson în condițiile în care actele de violență ale bandelor suedeze s-au extins nu doar în Danemarca, ci și în Norvegia.
„În sfârșit, discutăm deschis problemele legate de crima organizată și imigrație”, a declarat atunci și premierul danez Mette Frederiksen în condițiile în care majoritatea bandelor sunt formate din imigranți sau copiii lor născuți în Suedia.
„Când vorbim despre imigrație, din păcate vorbim și despre crima organizată. Situația se înrăutățește, infractorii sunt angajați în Suedia pentru a merge în Danemarca și a comite infracțiuni grave acolo, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus ea.
Ea a subliniat de asemenea că de „prea mult timp” politicile nordice de migrație au fost „oarbe” la consecințele negative ale acestui fenomen.
