Războiul comercial declanșat de Donald Trump reduce perspectivele de creștere în România, Ungaria și Republica Cehă, în condițiile în care deficitele bugetare din Polonia și România ating deja cele mai ridicate niveluri din UE, arată Moody's Analytics într-o evaluare potrivit căreia România ar trebui să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare, relatează Reuters.
Europa Centrală are un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în cea mai mare parte a regiunii dependente de exporturi, care trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul unei zguduiri a economiei mondiale, arată Moody's Analytics.
În pofida exporturilor directe reduse către SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile cele mai dependente de comerț din Uniunea Europeană, exporturile de bunuri ca pondere din producție variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia - toate peste media UE de 34,2%, scrie News.ro.
Tarifele au întunecat perspectivele pentru Europa în ansamblu, crescând riscurile de recesiune și reducând perspectivele de creștere în Republica Cehă, România și Ungaria, a declarat pentru Reuters Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody's Analytics. Divizia de analiză este o unitate separată de cea care stabilește ratingurile de credit.
„Statele Unite se retrag în izolaționism. Acest lucru pune o presiune uriașă asupra economiei globale și, în special, asupra țărilor care sunt expuse la sistemul comercial global și care s-au bazat pe comerț ca motor al creșterii”, a spus Ganguly. „Este foarte important pentru aceste țări să găsească noi piețe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creștere”, subliniază expertul. Ganguly spune că acestea ar putea include promovarea exporturilor, noi alianțe comerciale și de investiții, promovarea de noi industrii sau atragerea investițiilor străine din alte țări.
„Mediul politic și tarifar este de așa natură încât creează unele probleme structurale foarte mari pentru creștere”, avertizează el. „Dacă țările nu abordează această problemă, vor avea unele probleme pe termen mediu, nu doar pe termen scurt”, adaugăp expertul.
Războiul din Ucraina, creșterea cheltuielilor de apărare și alegerile au contribuit la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală, Polonia și România, cele mai mari economii din regiune, înregistrând anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE-27.
„Se pare că există o mare rigiditate a cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune o presiune enormă asupra eforturilor de consolidare fiscală pe partea cheltuielilor”, a declarat Ganguly, adăugând că Polonia trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că obiectivele sale de deficit mai mic rămân credibile.
În timp ce nivelurile de îndatorare atât în Polonia, cât și în România sunt încă sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din producție s-au dublat din 2021, în timp ce factura dobânzilor din România a crescut cu un punct procentual, la 2,3% din producție.
Ganguly spune că este „mult mai îngrijorat” de România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar și nivelul din pandemia de COVID-19. Cifrele din primul trimestru anunțate săptămâna trecută au arătat că decalajul se adâncește și mai mult pe bază anuală. „Dacă guvernul nu acționează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creștere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutățire a deficitului bugetar pentru 2025 și 2026”, avertizează Ganguly, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an și la 7,1% în 2026.
În timp ce Ungaria a reușit să își reducă deficitul anul trecut, în ciuda faptului că are cea mai mare factură la dobânzi din UE, guvernul continuă reducerile la scară largă ale impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar și pe fondul riscurilor la adresa creșterii și a inflației ridicate.
