Actualul sistem de plafonare a prețurilor finale la energie, care este implementat prin intermediul furnizorilor de profil, va înceta de la 31 martie 2025, după cum prevede legislația în vigoare, iar schema de sprijin pentru consumatorii vulnerabili care va fi aplicată după data respectivă, aflată în prezent în lucru și analiză la nivelul mai multor instituții, va fi finanțată direct și exclusiv de la bugetul de stat.
Este ceea ce s-a convenit în acest moment la nivel de principiu, au declarat, pentru Profit.ro, surse la curent cu discuțiile purtate pe această temă de Guvern cu industria energetică.
Sistemul aplicat acum presupune, în esență, că furnizorii facturează consumul clienților la plafoanele de preț prevăzute de lege, iar diferența dintre costurile de achiziție angro de energie din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor este suportată de la bugetul de stat, din supraimpozitarea constând în celebra contribuție la Fondul de Tranziție Energetică. În cazurile în care prețurile din contractele de furnizare sunt mai mici decât plafoanele, sunt facturate prețurile din contracte.
Cu alte cuvinte, furnizorii prefinanțează din resurse proprii plafonarea prețurilor finale. Statul are restanțe mari la plata compensațiilor datorate pentru costurile plafonării și, în plus, suprataxa aplicată producătorilor de energie, principala sursă de finanțare a sistemului, a fost declarată neconstituțională și deci nu va mai putea fi impusă după publicarea deciziei în acest sens a Curții Constituționale.
În prezent, instituțiile implicate în elaborarea legislației aferente noii scheme de sprijin ce va fi aplicată de la 1 aprilie 2025 lucrează la elaborarea definiției juridice a consumatorului vulnerabil, care va fi semnificativ mai extinsă, din punct de vedere al veniturilor, față de cea în vigoare în momentul de față, la aspecte de natură logistică, cum ar fi evidența informatică a acestor consumatori, precum și la găsirea sursei de finanțare a schemei, au precizat sursele citate.
Acum a avut loc o reuniune a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, organism consultativ înființat prin decizie a premierului la finele lui noiembrie, cu scopul de a identifica și propune soluții economice, sociale și legislative pentru stabilitatea sectorului energetic din România și protejarea categoriilor sociale vulnerabile. Din Comitet fac parte reprezentanți ai tuturor ministerelor și instituțiilor de stat cu rol în asigurarea stabilității în sectorul energetic din România. Membri titulari sunt și reprezentanți ai mediului universitar, precum și ai producătorilor și furnizorilor de energie.
″Începând cu 1 aprilie anul viitor, măsurile de protecție pe care statul le-a luat în perioada crizei energetice își încetează aplicabilitatea și, în mod deosebit din perspectiva protejării consumatorului vulnerabil, este foarte clar că trebuie să punem ceva în loc. Vreau să lucrăm împreună, pentru ca ceea ce vom propune spre legiferare, pentru a putea sedimenta și rezolva materia, să fie la fel de consistent și de benefic pentru consumatorul vulnerabil cum au fost și măsurile de protecție pe care statul le-a luat începând cu 2021-2022. Probabil că, la un anumit moment, vom extinde discuțiile, pentru că nu numai componenta care se referă la consumatorul vulnerabil ne preocupă, ci și modul de funcționare a pieței de energie electrică de după martie 2025.
Avem nevoie de o tranziție lină spre noua etapă din sectorul energiei, care să țină cont de categoriile vulnerabile de consumatori, să nu ignore consumatorii industriali, iar impactul în viața zilnică al trecerii la etapa următoare să fie cât mai redus pentru întreaga societate″, a declarat vicepremierul Neacșu, în cadrul ședinței, într-o interveniție care poate fi văzută aici.
Partidul din care face parte, PSD, care are cele mai multe mandate în noul Parlament rezultat din alegeri, a pus drept condiție de intrare la guvernare ″creșterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflației (…), inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, energie (…)″.
″În primă fază, vor fi avute în vedere măsuri pe termen scurt de stabilitate energetică, urmând ca, într-un orizont mediu de timp, prin investiții și soluții inovative de producere și stocare a energiei, să scadă prețul energiei. Avem nevoie de o piață cât mai lichidă din aprilie, neblocată de câțiva jucători. Într-un an-doi, vom sta foarte bine la prețul energiei″, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL), care este vicepreședinte al Comitetului interministerial.
După ședința Comitetului, Burduja a dat detalii suplimentare:
″Am adus la masa discuțiilor propunerile de principii fundamentale care să stea la baza noului mecanism de sprijin, valabil de la 1 aprilie 2025:
- sprijin direct gospodăriilor care au cu adevărat nevoie, adică acelor gospodării aflate în pericol să cadă sub pragul de sărăcie după plata cheltuielilor cu energia pentru acoperirea nevoilor energetice;
- să revizuim venitul minim per persoană/gospodărie în funcție de care acordăm sprijinul. Acum, din toate analizele preliminare, el este prea mic și un număr redus de oameni beneficiază de ajutor;
- mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieși din schema de ajutor, în funcție de venit și de prețurile energiei;
- mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetățeanului, reducând încărcătura aparatului de asistență socială din primării și riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor dar care, din varii motive, nu depun cerere;
- să folosim mecanisme deja testate și implementate de statul român – de exemplu carduri fizice (precum cardurile de vacanță, de alimente sau chiar de energie)″.
După cum a relatat Profit.ro, furnizorii vor ca statul să impună prin lege un mecanism de ofertare obligatorie de energie (power release) pe termene mai lungi de către producători, pentru asigurarea lichidității pieței. Ei au avertizat încă din toamnă că nu pot cumpăra energie angro pentru consumul anului viitor, în principal pentru perioada de după eliminarea plafonării, programată legal la 1 aprilie 2025, piețele la termen fiind aproape complet lipsite de lichiditate și înregistrându-se extrem de puține tranzacții de alte tipuri decât cele spot, și numai pentru cantități foarte mici.
Comisia Europeană a anunțat în octombrie că a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze. Anunțul a venit după ce Ministerul Energiei a dezvăluit că România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor.
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, declarase în septembrie, după o ședință a Comandamentului Energetic Național, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, în contextul situației pieței europene de profil, cu prețuri angro dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
