Serbia s-ar putea alătura megaproiectului construirii unui cablu energetic submarin de peste 1.000 de kilometri în Marea Neagră, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă în zona caspică.
În proiect sunt implicate deocamdată Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjanul, iar Bulgaria ar putea fi cooptată și ea în curând.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Black Sea Oil &Gas, D&B David și Baias, Electrica Furnizare, eon, Premier Energy, Raiffeisen Bank, Transgaz
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum - Crizele sanitare și reziliența sistemului medical românesc - Ediția a XIV-a. Parteneri: Bristol Myers Squibb, Crisia Farm, UCB
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: ARB, BCR, BRD, Garanti BBVA
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank
Perspectiva de includere și a Serbiei în proiect a fost discutată recent de către ministra Energiei de la Belgrad, Dubravka Đedović Handanović, cu omologul ei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, scrie Balkan Green Energy News.
Serbia ar putea să fie atât importator, cât și țară de tranzit al energiei venite din Caucaz prin cablul submarin.
″Serbia ar putea juca, în mod potențial, un rol important în acest proiect, în primul rând grație poziției sale geografice. Avem în plan, pentru anii următori, întărirea interconectării rețelei noastre de transport cu sistemele energetice vecine din România, Ungaria și Bulgaria, iar odată cu finalizarea coridorului transbalcanic de energie, ne vom majora capacitățile de transport către Bosnia-Herțegivina și Muntenegru, precum și, indirect, către Italia″, a declarat Dubravka Đedović Handanović.
Declarația a fost făcută la ceremonia oficială de semnare a unui acord între Serbia și Azerbaidjan, în baza căruia vecina vestică a României va importa iarna aceasta 1 milion de metri cubi de gaze naturale pe zi de la gigantul azer Socar. Gazele vor veni prin conducta de interconectare Bulgaria-Serbia, pusă în funcțiune în decembrie anul trecut. Interconectarea gazieră cu România a fost declarată de importanță națională de către autoritățile de la București.
Proiectul energetic prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
Recent, operatorii de transport și sistem din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan au semnat acordul asociaților în vederea înființării companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company.
O primă etapă a studiului de fezabilitate, tehnico-economică, a fost finalizată deja de firma italiană CESI, contractată în acest scop de către operatorul sistemului energetic din Georgia, care a transmis că rezultatele sunt încurajatoare. Urmează studii geotehnice și geofizice cu privire la platforma continentală a Mării Negre, plus studii de impact de mediu și social, pentru care operatorul a contractat un împrumut de peste 32 milioane euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
Operatorul de transport și sistem georgian, Georgian State Electrosystem, a declarat că rezultatele analizei tehnico-economice includ o estimare de costuri și o schiță de traseu, fără însă să dea detalii despre acestea. Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a georgienilor, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
