Guvernul a aprobat recent o ordonanță de urgență care permite demiterea, înainte de expirarea mandatelor, a membrilor din consiliile de administrație sau de supraveghere de la companiile de stat. În domeniul energetic sunt opt companii la care vor fi făcute modificări, potrivit unui răspuns al Ministerului Energiei transmis la solicitarea HotNews.
Ministerul Energiei susține că a cerut deja convocarea adunării generale la cele opt companii pentru a fi făcute modificările.
Aceste schimbări la nivelul șefilor din companiile energetice de stat pot salva 300 de milioane de euro, bani din PNRR care acum sunt suspendați.
Prin OUG 4/2025, adoptată recent de Guvern, membrii consiliilor de administrație și supraveghere vor putea fi revocați din funcții, cu plata a maximum 6 remunerații.
Comisia Europeană a decis, la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, suspendarea parțială a plăților din PNRR, pe cererea de plată nr. 3. Printre motive este modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice de stat. Acest jalon valorează 300 de milioane de euro din cele 1,1 miliarde de euro suspendate.
Care sunt cele opt companii la care vor fi făcute schimbări
Ministerul Energiei spune că a cerut, în scris, în calitate de acționar majoritar, Consiliilor de Administrație/Directoratelor convocarea, de îndată, a adunării generale a acționarilor, în vederea modificării contractelor de mandat a administratorilor sau, după caz, a supraveghetorilor.
Potrivit Ministerului Energiei, convocarea adunării generale a acționarilor a fost transmisă unui număr de 8 companii, dintre care cinci sunt companii listate, iar celelalte trei sunt: MIDIA GREEN ENERGY S.A., Electrocentrale Craiova S.A, Complexul Energetic Oltenia S.A.
Ministerul Energiei nu precizează care sunt cele cinci companii listate, însă HotNews a obținut lista acestora: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Conpet și Oil Terminal.
„Procedurile au fost deja demarate, primul pas fiind convocarea AGA pentru actualizarea contractelor de mandat (…). Vom urmări respectarea tuturor termenelor legale pentru a îndeplini pe deplin rigorile jalonului 121 și pentru a recupera întreaga sumă aferentă din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a transmis Ministerul Energiei.
Guvernul permite în continuare secretarilor de stat să fie administratori în companiile de stat, în ciuda criticilor Comisiei Europene
Una dintre criticile Comisiei Europene referitoare la managementul companiilor din energie era numirea secretarilor de stat în consiliile de administrație. În luna august 2024, aflat într-o vizită la Bruxelles, chiar premierul Marcel Ciolacu a declarat că trebuie modificată Legea guvernanței corporative deoarece Comisia Europeană consideră că secretarii de stat nu trebuie să ocupe funcții în consiliile de administrație.
Cu toate acestea, în OUG 4/2025 nu apare nicio interdicție legată de secretarii de stat. Întrebat despre acest aspect, Ministerul Energiei a răspuns că nu a făcut parte dintre inițiatorii proiectului de act normativ. „În acest moment, niciun actual secretar de stat din Ministerul Energiei nu mai este vizat de îndeplinirea jalonului 121”, a precizat Ministerul Energiei.
Însă, sunt persoane din alte instituții care ocupă funcții în consiliile de administrație.
Chiar în urmă cu o lună, Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Electrica SA.
Numirea lui Mihai Diaconu ca membru și președinte al Consiliului de Administrație al Electrica este în contradicție și cu principiile Comisiei Europene și ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind guvernanța corporativă.
Chiar premierul Marcel Ciolacu spunea, anul trecut, că sunt „anumite cutume, care țin de aderarea României la OECD”.
Nu este singurul secretar de stat numit în conducerea unei companii energetice. De exemplu, Alexandru Cristian Vasilescu, secretar de stat la SGG, este membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, cu mandat până în februarie 2028.
Motivele pentru care au fost blocate 300 de milioane de euro
Numirile lipsite de transparență și de criterii profesionale, uneori realizate în conflict de interese, au fost motive pentru blocarea celor 300 de milioane de euro din PNRR.
Comisia Europeană a avertizat încă de anul trecut din iunie că acest jalon nu este îndeplinit, fiind constatate numeroase nereguli legate de modul în care sunt făcute numirile de șefi la companiile de stat, de la incompatibilități până la condiții netransparente de selecție.
Pentru toate procedurile de selecție de la companiile energetice au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate, în zone slab vizibile, atrăgea atenția Comisia.
Unii membri din comitetele de selecție erau și candidați. Membrii din comitetele de numire și remunerare erau și în consiliile de administrație, stabilind ei pentru ei nivelul de remunerare.
