România, statul cel mai puțin dependent de importul de energie din Rusia din regiune, ar putea fi nevoită să acorde prioritate alimentării cu electricitate și gaze naturale a consumatorilor casnici din Bulgaria și Grecia, în detrimentul propriei industrii, în cazul unor probleme grave de furnizare. Propunerea aparține Comisiei Europene și este parte a Pachetului pentru Securitate Energetică, aflat pe masa Consiliului de miniștri al UE, menită a impune un “principiu al solidarității energetice” în spațiul comunitar.
Potrivit acestui principiu de solidaritate, statele membre vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii în cazul unor probleme majore de furnizare. De asemenea, statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze prioritar cu electricitate clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.
CE a mai propus și “încurajarea” construcției de terminale de gaz natural lichefiat (GNL), în pofida faptului că infrastructura GNL deja existentă în UE funcționează la o capacitate de doar 20%.
Noroc că nu prea mai există consumatori industriali și nici infrastructură de transport
Potrivit Pachetului pentru Securitate Energetică, UE va fi împărțită în 9 regiuni energetice, în funcție de vecinătatea dintre ele și de capacitatea de a-și pune în comun resursele. România face parte din regiunea de Sud-Est, alături de Bulgaria și Grecia. Alte regiuni sunt, de exemplu, cea formată din Cehia, Germania, Polonia și Slovacia, cea a țărilor baltice și cea a țărilor scandinave. Marea Britanie și Irlanda sunt reunite într-o altă regiune energetică, iar Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania sunt “integrate” într-o altă astfel de regiune.
Vestea bună pentru România este că, în prezent, nu prea mai are utilizatori industriali și că interconectivitatea cu celelalte state, Bulgaria și Grecia, este aproape inexistentă. În plus, Franța se va opune probabil propunerii, nedorind să-și deschidă piața de electricitate, dominată de energia nucleară, regenerabilei piețe electrice din Spania.
În plus, nu se știe cum va fi rezolvată problema facturilor diferite din statele respective. Comisia Europeană a promis că va redacta un proiect de lege separat prin care să rezolve această problemă de control al prețurilor.
Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională în domeniu, potrivit Euractiv, miniștrii de energie ai statelor membre, reuniți în Luxemburg, n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.
Drept de veto al UE asupra acordurilor bilaterale cu Rusia referitoare la gaze naturale
Totodată, Consiliul European a decis luni, 6 iunie, ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. În ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.
Decizia a fost luată, potrivit Energy Report, la o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre la Luxembourg, care au decis să acorde undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom.
În decembrie 2013, Comisia Europeană a constatat că toate acordurile bilaterale semnate în vederea construirii South Stream între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria încalcă legislația europeană. Proiectul a fost abandonat în decembrie 2014.
Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.
Potrivit noilor prevederi, Comisia va avea un drept de veto a priori asupra acordurilor semnate de statele membre, care vor fi obligate să informeze executivul european în legătură cu proiectele care ar putea fi subiectul unui acord cu state non-membre ale uniunii înainte semnării respectivelor acorduri. În plus, Comisia va fi informată despre evoluția fiecărei etape de negociere a proiectelor legate de gazul natural.
În ceea ce privește proiectele care nu sunt legate de furnizarea și transportul de gaz natural, rămâne la latitudinea statelor dacă vor sau nu să solicite Comisiei o analiză a priori.
Următoarea etapă în vederea implementării acestei reglementări este demararea de negocieri între membrii Consiliului European și cei ai Parlamentului European.
