Nuclearelectrica a semnat primul contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin, pentru retehnologizarea unității I a centralei nucleare Cernavodă, Candu urmând să furnizeze servicii de inginerie pentru elaborarea documentatiei tehnice la achiziționarea componentelor cu ciclu lung de fabricație ale reactorului.
În februarie, Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, cu 82,5% din capital, al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, a aprobat în AGA decizia finală de investiție a companiei în proiectul strategic major al retehnologizării Unității 1 a centralei, care presupune oprirea timp de 2 ani a acesteia.
Astfel, în perioada aprilie 2022 – decembrie 2026 se va derula faza 2 a proiectului, care constă în pregătirea implementării (soluții de detaliu, achiziții componente, planificare implementare activități, construcție infrastructură).
CITEȘTE ȘI Multicom, distribuitorul de materiale de construcții și bricolaj, a ajuns în 2021 la 19 milioane de euro cifră de afaceriFaza 3, ce presupune oprirea reactorului 1 și derularea efectivă a retehnologizării, urmată de repunerea în funcțiune a unității, se va desfășura în perioada 2027-2029.
De ce este important: Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost dată în exploatare comercială la 2 decembrie 1996 și își încheie primul ciclu de funcționare în decembrie 2026, însă actuala licență de exploatare pe 10 ani expiră în 2023. Cu toate acestea, conform evaluărilor făcute în anul 2018 de către proiectantul centralei, Candu Energy, se preconizează că unitatea 1 poate fi operată în condiții depline de securitate până la sfârșitul anului 2026.
De asemenea interesant: Conducerea Nuclearelectrica a prezentat acționarilor trei scenarii de retehnologizare: "Obligatoriu", "Siguranță sporită" și "Bine de Avut", cu costuri totale nominale estimate (fără cel al finațării) de 1,89, 1,93 și 2,09 miliarde euro, recomandându-l pe cel de-al doilea - "Siguranță sporită" (1,93 miliarde euro). În toate scenariile, costurile depășesc estimările de dinainte de studiul de fezabilitate, care se învârteau în jurul cifrei de 1,5 miliarde euro.
CITEȘTE ȘI Aeroporturile din România investesc în tehnologii de ultimă generație"(…) actuala licență de exploatare pe 10 ani expiră în 2023. Componentele-cheie au fost proiectate pentru o durată de viață de 210.000 de ore de funcționare la puterea nominală, care, la un factor de capacitate de ~80 %, asigură o durată de viață operațională economică de 30 de ani. Datorită îmbunătățirilor de proiect implementate de la punerea în funcțiune, precum și a operațiunilor de exploatare și întreținere efectuate în mod judicios, Unitatea 1 a funcționat la un factor de capacitate mai mare de ~90%. Unitatea 1 va atinge 210.000 de ore efective de funcționare la putere maximă la sfârșitul anului 2023, după aproximativ 26,6 ani de funcționare de la punerea în funcțiune și cu aproximativ 3,4 ani înainte de a atinge durata de viață proiectată de 30 de ani. SNN intenționează să continue exploatarea Unitatii 1 după cele 210.000 de ore efective de funcționare la putere maximă (dar limitată la 245.000 de ore efective de funcționare la putere maximă), un proces cunoscut sub numele de <Extinderea duratei de viață a instalațiilor>", se menționează în studiul de fezabilitate al proiectului de retehnologizare.
CITEȘTE ȘI Controale ale Gărzii de Mediu la rafinăriile din Ploiești din cauza mirosului sesizat de cetățeniPrincipalele activități incluse în scenariul "Obligatoriu" sunt activități de retubare, infrastructură asociată pentru proiectul de retehnologizare, activități clasificate ca fiind obligatorii ca urmare a evaluărilor de stare a SSC, modificări obligatorii de proiect, cu impact de securitate nucleară și modificări de proiect care nu au impact de securitate nucleară, ce trebuie să fie efectuate.
"Scenariul 1 asigură faptul că unitatea beneficiază de toate modernizările și modificările necesare pentru a satisface cerințele de autorizare și pentru a o pregăti pentru cel de-al doilea ciclu de viață de funcționare. Acesta delimitează activități specifice care garantează că parametrii de funcționare a instalației rămân neschimbați în viitor, pe lângă menținerea factorului de capacitate pentru al doilea ciclu de viață la același nivel ca în primul ciclu de viață. Se identifică, de asemenea, modificările de proiectare cunoscute ca fiind de natură să îmbunătățească securitatea nucleară în acest moment și care asigură alinierea la standardele actuale de securitate nucleară. În cele din urmă, sunt incluse obiectivele minime de fiabilitate necesare pentru a menține eficiența economică la nivelul așteptat (adică pentru a susține viabilitatea comercială a SNN). Scenariul 2 se bazează pe Scenariul 1, deducând că acesta conține toate activitățile din primul scenariu în plus față de modificările de proiect recomandate, cu impact de securitate nucleara. Aceste din urmă îmbunătățiri sporesc anvelopa de securitate nucleară și convențională a unității, menționând că, lucrările nu sunt considerate obligatorii pentru funcționarea pe termen lung a centralei, dar, dacă sunt implementate, ar asigura astfel ca Unitatea 1 sa devină mai robustă din punct de vedere al securității nucleare și sa se apropie mai mult de proiectul/configurația Unității 2. Alinierea proiectului celor două unități reduce încărcarea necesară îndeplinirii țintelor de fiabilitate, atunci când se gestioneaza două unități cu configurații diferite. În plus, având în vedere că îmbunătățirile suplimentare pe parte de securitate nucleară ale proiectului din acest scenariu pot deveni obligatorii în cadrul viitoarelor norme și/sau standarde revizuite, punerea în aplicare a Scenariului 2 nu numai că evită viitoarele sarcini potențiale asociate (constrângeri ale pieței și ale lanțului de aprovizionare), dar permite, de asemenea, SNN să își construiască în continuare o imagine publică pozitivă, prin demonstrarea proactivității în domeniul securității nucleare. În general, Scenariul 2 demonstrează angajamentul SNN în ceea ce privește îmbunătățirea securității nucleare prin promovarea acesteia înainte de producție, împreună cu bariere sporite împotriva scurgerilor/emisiilor, o fiabilitate sporită și o configurație de operare îmbunătățită. Păstrând aceleași ipoteze de prognoză utilizate pentru modelarea Scenariului 1, valoarea Capex de retehnologizare estimată în acest al doilea Scenariu permite, de asemenea, ca toți indicatorii financiari cheie analizați să îndeplinească țintele indicate de SNN", se spune în studiul de fezabilitate.
CITEȘTE ȘI O bancă la care România deține a doua participație ca mărime transmite să nu fie confundată cu una supusă sancțiunilor anti-RusiaPotrivit Nuclearelectrica, structura organizatorică a Departamentului Retehnologizare Unitate 1 a fost extinsă cu 101 poziții, după aprobarea de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a structurii organizatorice actualizate a Sucursalei CNE Cernavodă. "În vederea ocupării acestor poziții s-a încheiat un contract de selecție cu o firmă de recrutare personal. În urma derulării acestui contract au fost angajate până în prezent 78 de persoane. Acest personal se află într-un program de pregătire generală, urmat de o pregătire specifică în cadrul CNE Cernavodă. După finalizarea perioadei de pregătire, acest personal va fi folosit pentru activitățile de implementare a Fazelor 2 și 3 ale Proiectului Retehnologizare U1", spune compania.
SNN și-a bugetat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei, dublu față de cel preliminat pe 2021, de un miliard de lei, în principal ca urmare a majorării veniturilor din producția de energie electrică vândută cu 62%, de la 3,1 miliarde lei în 2021 la 5 miliarde lei 2022. Profitul preliminat pe 2021 este la rândul său în creștere cu aproape 50% față de cel din 2020. În ceea ce privește valoarea impozitului de 80% asupra veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie, Nuclearelectrica anticipează că aceasta se va ridica la 161,5 milioane lei pe întregul an.