Călătoria cu un tren care leagă Capitala de orașul Craiova poate dura astăzi chiar și mai mult de 7 ore.
S-a întâmplat în cazul unui tren care a rulat 7 ore și 23 de minute pe o distanță de 208 kilometri, rezultând o viteză medie de 28,3 km/h, relevă un document CFR Călători analizat de Profit.ro.
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Întârzierile trenurilor CFR cresc de la an la an, iar transportul cu trenul în România se află se află în “declin sever”, în contextul în care în UE cresc eforturile pentru încurajarea acestui tip de călătorie.
Durata de parcurs a unui tren Regio pe distanța București Nord-Craiova (208,9 km) a ajuns, în 2025, cu întârzieri, la 7 ore și 23 de minute (tren 9005/9015) față de 5 ore și 23 de minute în anul 2024.
Mărirea duratei de parcurs a condus la ore necomerciale și o pierdere semnificativă a numărului de călători, indică documentul. Spre comparație, în acest moment, fără drumul expres Pitești - Craiova, aflat în construcție, un transport cu mașina București Nord - centrul Craiovei se face în puțin mai mult de 2 ore și 30 de minute, cu respectarea tuturor regulilor de circulație.
Întârzierile cresc pe an ce trece
În anul 2023, întârzierea medie pe tren CFR Călători a fost de circa 8 minute, din care 1,7 minute reprezintă întârzierea medie pe tren din cauze generate de CFR Călători.
În anul 2024, întârzierea medie pe tren CFR Călători a fost de circa 10 minute, din care 1,9 minute reprezintă întârzierea medie pe tren din cauze generate de CFR Călători.
Exemplele sunt multiple, de reținut că pe majoritatea secțiilor de circulație se înregistrează blocaje, întârzieri de trenuri, restricții de viteză, închideri de linie etc., calitatea serviciului de transport public feroviar de călători fiind tot mai afectată, la care se adaugă și întârzieri în implementarea proiectelor de achiziție a materialului rulant nou.
Întârzierile sunt raportate la numărul de trenuri care circulă pe an. Astfel, peste 85% din trenurile CFR Călători aflate în circulație (în medie 1.100 trenuri/zi) ajung la destinație fără întârzieri. Cele mai multe întârzieri au ca izvor deranjamentele apărute la/pe infrastructura feroviară, din nenumărate cauze.
CFR Călători a adoptat unele măsuri de modificare a Planului de mers 2024/2025 în funcție de impunerile infrastructurii feroviare din România, ca urmare a unei alocări de capacitate dezastruoase care, prin mărirea duratelor de parcurs, a condus la imposibilitatea asigurării materialului rulant necesar, dar și a resursei umane, arată documentul.
Uzură morală a parcului de vagoane
CFR are probleme nu numai de infrastructură, ci și cu materialul rulant. În perioada 2010 - 2024, în ceea ce privește dezvoltarea parcului de material rulant al CFR Călători, există o fluctuație semnificativă a unităților de material rulant, în sensul diminuării acestora, în special a vagoanelor de călători.
Așadar, pe fondul uzurii morale, în perioada menționată, vagoanele nu au putut fi menținute în circulație cantitativ la același număr, doar prin reparații planificate, deoarece reparațiile de o mai mică sau mai mare complexitate nu pot aduce vagoanele la un standard corespunzător, mai arată documentul.
În perioada 2013-2021 au fost modernizate din fonduri proprii un număr de 136 de vagoane, iar în perioada 2010-2019, un număr de 3 locomotive.
În perioada 2021-2024 au fost modernizate din fonduri proprii un număr de 46 vagoane de călători și un număr de 18 locomotive (iar în anul 2020 au mai fost modernizate 8 locomotive).
De asemenea, prin programul de investiții PNRR sunt contractate lucrări de modernizare la nivelul standardelor actuale pentru un număr de 139 vagoane de călători și 55 locomotive electrice și 20 de locomotive pe baterii.
În acest moment, serviciul public de transport feroviar de călători este realizat de către CFR Călători cu circa 1.000 de vagoane, 110 automotoare și 350 de locomotive.
Constant negativ în ultimii 30 de ani
Evoluția transportului feroviar pe piața transporturilor terestre de călători a fost în mod constant negativă în ultimii 30 de ani, iar scăderea înregistrată a fost extrem de severă pe întreaga perioadă analizată.
În perioada de funcționare a CFR Călători, România a migrat de la un statut de performanță către un statut de mediocritate în domeniul competitivității transportului feroviar pe piața transporturilor terestre, iar tendința de degradare persistă, arată ultimul raport al consiliului de administrație al CFR Călători.
Declinul transportului feroviar de călători din România, generat de externalizarea masivă a costurilor transportului rutier și amplificat de finanțarea publică insuficientă a transportului feroviar, a condus la scăderea veniturilor proprii ale CFR Călători atât direct, ca efect al scăderii intensității traficului feroviar, cât și indirect, ca efect al degradării progresive a parcului de material rulant.
Diminuarea progresivă a veniturilor proprii ale societății, coroborată cu finanțarea insuficientă din fonduri publice, a condus la necesitatea limitării cheltuielilor cu mult sub nivelul costurilor necesare de operare a serviciilor de transport feroviar.
În aceste condiții, rezultatele economice ale CFR Călători au fost preponderent negative, deoarece necesitatea respectării obligațiilor legale minimale ale societății nu a permis limitarea cheltuielilor la un nivel cel mult egal cu veniturile totale obținute.
Consecințe asupra economiei naționale
Raportul arată că menținerea actualei situații privind limitarea competitivității transportului feroviar are consecințe negative importante asupra economiei naționale.
Conform unui studiu recent al Comisiei Europene, transportul rutier din România generează costuri externe de 21,2 miliarde euro/an, reprezentând 6,5% din PIB, față de numai 0,46 miliarde euro/an costuri generate de transportul feroviar.
Același studiu arată că ratele de recuperare de la utilizatori a costurilor externe ale modurilor de transport sunt de 55% în cazul transportului feroviar, față de numai 16% în cazul transportului rutier. Ca urmare, costurile externe generate în România de modurile de transport terestru care nu sunt recuperate de la beneficiarii transporturilor sunt de 17,8 miliarde euro/an pentru transportul rutier, față de numai 0,21 miliarde euro/an pentru transportul feroviar.
Totalul costurilor externe generate de transportul rutier care nu sunt recuperate de la transportatorii rutieri (și, implicit, de la beneficiarii transporturilor rutiere) reprezintă 5,3% din PIB-ul României.
Aceste date arată că menținerea dezechilibrului actual dintre modurile de transport terestru generează la nivelul economiei naționale pierderi anuale de 5,7% din PIB, reprezentând costuri externe generate de transportul rutier care nu sunt recuperate de la beneficiarii transporturilor.
Magnitudinea acestora limitează semnificativ atât posibilitățile de dezvoltare economică la nivel național, cât și competitivitatea economiei naționale.
Pentru comparație, la nivelul UE-28, transportul rutier generează costuri externe totale de 596 miliarde de euro/an. În condițiile în care la nivelul UE-28 s-a înregistrat o rată medie de 55% în ceea ce privește recuperarea de la beneficiari a costurilor externe generate de rezultă că totalul costurilor externe generate de transportul rutier și nerecuperate de la beneficiari este de 268 miliarde euro/an, reprezentând 1,82% din PIB la nivelul UE-28.
La nivelul Uniunii Europene, pierderea de 1,82% din PIB generată de transportul rutier este considerată extrem de îngrijorătoare și a condus la elaborarea unor politici comprehensive de echilibrare modală a sistemului european de transport, prin promovarea prioritară a transportului feroviar.
Intensitatea traficului feroviar față de UE
Nivelul intensității traficului feroviar de călători din România este foarte redus, atât în raport cu media înregistrată la nivelul UE-28, cât și în raport cu statele europene avansate din punct de vedere economic.
Valoarea medie a intensității traficului de călători din România este de peste 2,3 ori mai mică decât media UE-28, dar este de aproape 7 ori mai mică decât valorile înregistrate în state avansate economic precum Elveția și Olanda.
Avantajele sistemului feroviar
Transportul feroviar utilizează de 11 ori mai puțină energie per unitate de transport (călător-km sau tonă-km) decât transportul rutier, conform studiului „Railway Handbook 2014 - Energy Consumption and CO₂ Emissions - Focus on Infrastructure” realizat în colaborare de UIC (Union International des Chemins de fer) și IEA (International Energy Agency), scrie în Raport.
Conform aceluiași studiu, infrastructura feroviară a transportat de 10 ori mai multe unități de transport per km decât infrastructura rutieră.
Conform datelor puse la dispoziție de Agenția Europeană pentru Mediu, transportul feroviar în ansamblu este responsabil pentru doar 2% din totalul emisiilor GES (gaze cu efect de seră) din sectorul transporturilor, comparativ cu 73% provenite din sectorul rutier. Conform studiului „Railway Handbook 2014 - Energy Consumption and CO₂ Emissions - Focus on Infrastructure”, menționat anterior, emisiile GES per unitate de transport generate de transportul feroviar sunt de 10 ori mai mici decât cele generate de transportul rutier.
Conform datelor publicate de Poliția Română, corelate cu datele furnizate de Institutul Național de Statistică, transportul rutier generează de 92 de ori mai multe accidente cu urmări grave decât transportul feroviar, prin prisma mediei accidentelor la un milion de pasageri/km transportați.
Aceasta înseamnă că transportul rutier generează în economia națională costuri mult mai mari decât transportul feroviar, ca urmare a accidentelor grave produse în procesul de transport al călătorilor.
