Scandalul Volkswagen ar putea avea și victime colaterale. Pe lângă industria auto europeană, urmează să sufere, mai ales pe termen mediu și lung, și segmentul downstream al industriei petroliere europene. În special rafinăriile nou construite sau modernizate, ademenite de politica discriminatorie a Comisiei Europene, care a promovat masiv consumul de motorină în defavoarea celui de benzină, pe motiv că emisiile de CO2 ale motoarelor diesel sunt mai reduse decât cele ale motoarelor pe benzină.
Petromidia produce de două ori mai multă motorină decât benzină
Este și cazul celor două importante rafinării din România, Petrobrazi, a OMV Petrom și în special Petromidia, a KMG (fost Rompetrol). Acestea au făcut investiții masive în ultimii ani, în special în majorarea producției de motorină. Astfel, Petrobrazi a ajuns la o capacitate anuală de producție de motorină de 1,5 milioane tone, iar Petromidia la o capacitate de producție de 2,5 milioane tone de motorină.
Împreună, cele două companii, dacă ar orienta producția exclusiv pe piața internă, ar putea acoperi actuala cerere de motorină din România. Și asta fără a lua în calcul producția de aproximativ 500.000 de tone de motorină a celei de-a treia rafinării, Petrotel, deținută de Lukoil. Numai că, în urma scandalului VW este foarte probabil ca trendul actual din România (și în general din Europa), de majorare a numărului de mașini diesel, în defavoarea celor pe benzină, și, implicit, a raportului dintre cererea de cele două tipuri de combustibili, să se inverseze.
Cum încă România este net importator de motorină (peste 1 milion de tone anual), probabil că, dacă își păstrează actualul nivel al exporturilor, cele două rafinării nu vor suferi. Numai că, cel puțin în cazul Petromidia, care a produs anul trecut doar 1,27 milioane tone benzină și 2,46 milioane tone motorină (de la 1,91 milioane tone în 2013), din care 48% exportată, va fi foarte dificil să-și găsească piețe externe, dacă UE va decide reanalizarea “privilegiilor” acordate producătorilor de mașini diesel. Petrobrazi a produs anul trecut 1,43 milioane tone motorină și 1,15 milioane tone benzină.
Politici discriminatorii în UE
Politicile “ecologiste” ale CE au făcut ca Europa să dețină unul dintre cele mai dezechilibrate parcuri auto din lume. Prin politicile sale de accizare, UE a favorizat masiv vânzarea de automobile diesel. În state precum Franța sau Spania, motorina este responsabilă pentru peste 80% din cererea de carburanți de pe piață. Nici România nu este departe, cu o cerere de motorină de 73% din total cerere combustibili.
Scandalul VW va schimba însă probabil datele problemei, motorina urmând să devină în orizontul mai mult sau mai puțin apropiat accizată la același nivel cu benzina, dacă nu cumva și mai agresiv. În prezent, în România de exemplu, acciza la benzină este mai mare decât cea pe motorină cu aproximativ 10 bani pe litru, însă în UE media diferenței dintre acciza la benzină și cea la motorină este de 10 cenți pe litru. La care se aplică și cota TVA din respectiva țară. Cu alte cuvinte, la un plin de motorină de 40 de litri, un european economisește aproximativ 4 euro în comparație cu un plin de benzină, având și posibilitatea parcurgerii unei distanțe mai mari, ca urmare a consumului mai redus al motoarelor diesel.
Și NOx-ul dăunează, nu-i așa!
Politicile CE au avut la bază studii “științifice” care minimizau celelalte emisii, cum este cazul celebrelor, de acum, emisii de NOx, pe care însă americanii le iau în serios. Drept urmare, VW a decis să realizeze un soft menit a păcăli testele americane în ceea ce privește emisia de NOx. Normele de NOx permise de legislația americană sunt mult mai reduse decât cele din directivele europene, iar testele pe care autoturismele diesel trebuie să le treacă diferite calitativ, ceea ce face ca un autoturism diesel Euro 6 produs în Europa să le pice automat.
“Demotorinizarea” Europei
Inevitabila înăsprire a legislației europene pe tema noxelor va crește costul de producție al autoturismelor diesel, iar o eventuală majorare a accizelor va majora și prețul motorinei relativ la cel al benzinei. În opinia analiștilor de la Wood Mackenzie, citați de Reuters, eliminarea “privilegiilor fiscale” acordate pentru producția de motorină ar putea costa șoferii europeni care conduc autoturisme diesel 16 miliarde de euro în primul an, ceea ce ar reprezenta un stimulent suficient pentru ca 15% dintre aceștia să-și schimbe preferințele în favoarea autoturismelor pe benzină. Însă procesul de “demotorinizare”, cum îl numesc cei de la Wood Mackenzie, va fi unul foarte lent, ca urma a politicilor guvernamentale de promovare a acestui tip de mașini timp de trei decenii și a “duratei de viață” de 12 ani a mașinilor diesel.
“În următorii anii, rafinăriile europene vor avea o viață grea”, susține directorul de cercetare al Wood Meckenzie, Jonathan Leitch, referindu-se în special la rafinăriile noi și extrem de avansate, precum rafinăria de 320/000 de barili pe zi de la Antwerp a celor de la Exxon Mobil (unde americanii investesc 1 miliard de dolari pentru creșterea producției de motorină) sau cea de 404.000 de barili pe zi de la Pernis (Olanda), deținută de Royal Dutch Shell.
Însă unele rafinării ar putea beneficia de majorarea cererii de benzină în detrimentul celei de motorină, a recunoscut Leitch. Printre acestea se numără rafinăria Valero din Pembroke (Țara Galilor) sau cea a Exxon Mobil din Fawley (sudul Angliei), cu capacități de producție de benzină mai ridicate decât media europeană. Rafinăriile europene produc în medie 39% motorină și doar 19% benzină în totalul de produse petrolier rafinate finite.
Rafinării rusești și americane, principalii pierzători
“Dacă Europa devine un consumator mai mare de benzină va fi foarte bine și pentru noi, pentru că vom exporta mai puțin produse”, a declarat la rândul său, Patrick de la Chevardiere, directorul financiar al Total, cel mai mare rafinator european..
Alte victime colaterale ale unui eventual trend de majorare a cererii de benzină în defavoarea celei de motorină vor fi rafinăriile din Rusia, principalul exportator de motorină în Europa (peste 55% din motorina importată de statele europene) și cele din America de Nord (44% din motorina importată de europeni).
