Consumul brut de energie primară va crește în România cu aproximativ 4,5% în următorii 14 ani, indică date din Strategia energetică elaborată de ministerul de resort, în timp ce, la nivel global, un raport publicat recent de Agenția Internațională de Energie (IEA) anticipează o majorare a cererii de 30% până în 2040. Majoritatea cererii suplimentare va avea ca surse, potrivit IEA, economiile emergente, în special cele din China.
Cele două studii, cel al Ministerului Energiei din România și cel al IEA, arată o evoluție divergentă a evoluției consumului din România și a cererii la nivel global.
Astfel, dacă la nivel global, cererea de energie produsă din resurse regenerabile se va majora la 37% din totalul energiei produse în 2040, Guvernul român anticipează o majorare cu doar 3 puncte procentuale a ponderii acesteia, de la 19% la 22% din mixul de energie primară până în 2030 în România. Astfel, energia regenerabilă consumată în România ar urma să se majoreze cu 22%, de la 72 TWh la 88 Twh. O explicație ar fi aceea că România se află în prezent peste media globală în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în mixul de energie primară. Potrivit unui scenariu alternativ al IEA, dacă sunt respectate țintele stabilite de Acordul de la Paris, 60% din energia produsă în 2040 ar putea proveni din surse regenerabile.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Însă marile diferențe între previziunile organizației internaționale și cele ale Guvernului României apar la cererea de energie produsă din gaze naturale. Astfel, dacă la nivel global, IEA anticipează o majorare a cererii de energie produsă din gaze naturale cu 50%, Ministerul Energiei anticipează, în cazul României, o scădere cu 4,8%, de la 111,16 TWh la 105,8 TWh.
În ceea ce privește ponderea cererii de energie nucleară, organizația internațională estimează că aceasta se va situa la un nivel de 17% din totalul cererii de energie la nivel global la mijlocul acestui secol. Ministerul de resort din România anticipează că va atinge acest nivel încă din 2030. Potrivit strategiei ministeriale, în următorii 14 ani va fi înregistrată o dublare a consumului brut de energie nucleară, de la 34,9 TWh, în prezent, la 68,3 TWh, în 2030.
Creșterea consumului de petrol va încetini, urmând ca în 2040, la nivel global, să înregistreze un nivel de 13,5 milioane barili pe zi, anticipează IEA.
În România, producția de petrol însă nu va crește, ci va scădea. “Se estimează că producția de țiței își va continua tendința de scădere lentă între 2030 și 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambițios de decarbonare combinat cu prețuri mici ale petrolului, producția de țiței cunoaște un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero", este indicat în Strategie.
Și producția de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050. Ca și în cazul țițeiului, scenariile de preț mic prevăd o scădere către zero a producției de gaze începând cu 2045.
