După cum a raportat Dacian Draco pe 13 ianuarie 2025, racheta aer-aer germană IRIS-T a fost integrată pe aeronava IAR-99SM a României. Una dintre aceste rachete a fost atașată unui banc de încercare în timpul unei vizite a lui Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene, la Institutul INCAS din București.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România, Bogdan Gruia Ivan, a evidențiat implicarea României într-un proiect de dronă care include producția locală de echipamente optoelectronice și sisteme informatice. El a mai menționat că Institutul INCAS ajută la realizarea unui prototip de dronă proiectat în România, relatează site-ul Army Recognition, citat de Rador Radio România.
Programul IAR-99 SM (Standard Modernizat) se concentrează pe modernizarea a zece aeronave IAR-99 Șoim (Standard) la varianta SM în cadrul unui contract din 2020 încheiat între Ministerul Apărării și Avioane Craiova. Evaluat la 275 de milioane de lei, contractul prevedea inițial ca toate cele zece aeronave să fie livrate în termen de patru ani. Cu toate acestea, nicio aeronavă nu a fost livrată în primii trei ani din cauza întârzierilor atribuite pandemiei de COVID-19 și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de războiul din Ucraina. Testarea primei aeronave modernizate a început în decembrie 2023, restul de nouă aeronave fiind în diferite stadii de reparație sau modernizare. Programul, programat să fie finalizat în 2024, își propune să pregătească piloții români pentru operațiuni pe avioane de luptă F-16 și F-35, păstrând în același timp capabilitățile de sprijin aerian apropiat și angajarea țintelor aeriene la viteză redusă.
Modernizarea include sisteme avionice avansate compatibile cu standardele NATO, cum ar fi un afișaj head-up, afișaje multifuncționale și sisteme de avionică virtuală încorporată. Aceste actualizări, furnizate de Elbit Systems, îmbunătățesc rolul IAR-99SM în formarea avansată a piloților și îi prelungesc durata de viață operațională cu 10-15 ani. Avioanele sunt de asemenea echipate pentru luptă aer-aer și aer-sol, incluzând integrarea cu racheta IRIS-T. Îmbunătățirile suplimentare includ suport logistic și sisteme concepute pentru antrenament, sprijin aerian apropiat și menținerea pregătirii operaționale. Aceste actualizări au ca scop alinierea IAR-99SM la cerințele actuale atât pentru misiunile de antrenament, cât și pentru cele operaționale din cadrul Forțelor Aeriene Române. Integrarea rachetei aer-aer IRIS-T, observată în timpul testelor din 2023, marchează o îmbunătățire semnificativă, poziționând IAR-99SM ca un antrenor versatil și un avion ușor de atac.
Încercările anterioare de a moderniza IAR-99 au început în anii 1990, concentrându-se pe îmbunătățirea avionicii și compatibilitatea cu sistemele moderne. În 1990, o colaborare cu Jaffe Aircraft Corporation a introdus avionica Honeywell și un plafon al cabinei, reproiectat din două piese, deși aceste eforturi nu au dus la contracte de export. În 1992, proiectul IAR-109 Swift, dezvoltat cu Lahav din Israel, a inclus comenzi HOTAS, sisteme HUD, afișaje multifuncționale și integrarea armelor standard NATO. Cu toate acestea, acest proiect a fost întrerupt în 1994, după un progres limitat. În 1996, programul a fost reluat cu Elbit Systems, rezultând IAR-99C Șoim, care a încorporat avionică compatibilă cu upgrade-ul MiG-21 Lancer și sisteme moderne de antrenament. Varianta Șoim a zburat pentru prima dată în 1997, cu 12 unități livrate Forțelor Aeriene Române până în 2008, deși mai puține decât fusese planificat inițial.
IAR-99 a fost primul avion de antrenament cu reacție și avion ușor de atac din România, proiectat și construit în întregime pe plan intern pentru a înlocui antrenatoarele L-29 Delfin și L-39 Albatros. Proiectul a început în anii 1970, iar primul prototip și-a efectuat zborul inaugural pe 21 decembrie 1985. Producția în serie a început în 1987, cu un total de 27 de avioane, inclusiv prototipuri, construite de Avioane Craiova. A fost conceput ca o soluție produsă pe plan intern pentru antrenamente și roluri de atac ușor. De-a lungul timpului, IAR-99 a suferit mai multe upgrade-uri pentru a răspunde nevoilor operaționale în evoluție, inclusiv modernizarea avionicii și compatibilitatea cu sistemele standard NATO, asigurându-și serviciul continuu în cadrul Forțelor Aeriene Române.
CITEȘTE ȘI ANUNȚ Al doilea român care ajunge patron de fotbal în Serie A Italia, după Dan ȘucuAeronava este construită cu o structură semi-monococă, cu aripi conice și o unitate cu coadă înclinată. Este propulsat de un motor Rolls-Royce Viper Mk.632-41M, capabil să producă până la 1.814 kgf tracțiune. Cabina tandem este echipată cu scaune Martin-Baker Mk 10 cu ejectie zero-zero, cu scaunul instructorului ridicat pentru o vizibilitate mai bună. Avionica, integrată cu o magistrală de date MIL-STD-1553B de către Elbit Systems, include un afișaj head-up, afișaje multifuncționale și avionică virtuală încorporată. De asemenea, este echipat cu sisteme de avertizare radar, poduri de contramăsuri și diverse sisteme de comunicație și navigație. Capacitățile de armare ale aeronavei includ atât arme standard de Est, cât și cele standard NATO, împreună cu prevederi pentru recunoaștere și război electronic.
IAR-99 îndeplinește roluri în antrenament, sprijin aerian apropiat și recunoaștere, cu o viteză maximă de 865 km/h la nivelul mării, un plafon de 12.900 de metri și o autonomie de 1.100 de kilometri cu combustibil intern. Aeronava este echipată cu cinci puncte fixe capabile să transporte muniție ghidată și nedirijată, inclusiv rachete aer-aer, bombe de uz general și rachete. Designul său permite pregătirea eficientă a piloților pentru aeronave precum MiG-21 Lancer și F-16, precum și misiuni operaționale care necesită capacități de atac ușor și de recunoaștere.
IRIS-T (Infra Red Imaging System Tail/Thrust Vector-Controlled) este o rachetă aer-aer cu rază scurtă de acțiune dezvoltată de o colaborare europeană condusă de germani pentru a înlocui AIM-9 Sidewinder. Programul a început la sfârșitul anilor 1990, cu participarea Germaniei, Greciei, Italiei, Norvegiei, Suediei și Spaniei. A intrat în serviciu în decembrie 2005 și de atunci a fost adoptat de mai multe țări NATO și non-NATO. Dezvoltarea rachetei a urmărit să ofere un sistem de arme îmbunătățit ghidat în infraroșu, compatibil cu aeronavele NATO existente.
Racheta este concepută pentru a fi utilizată cu mai multe platforme de avioane, inclusiv Eurofighter Typhoon, F-16 Fighting Falcon, F/A-18 Hornet, Tornado și Saab Gripen. De asemenea, este compatibilă cu platformele echipate anterior cu AIM-9 Sidewinder, permițând integrarea fără modificări semnificative. IRIS-T a fost lansată recent de la KF-21 Boramae, demonstrând aplicarea sa la proiectele de aeronave noi și în evoluție.
IRIS-T are o rază de acțiune maximă de aproximativ 25 de kilometri și poate atinge viteze de până la Mach 3. Încorporează un control avansat de căutare în infraroșu și un control vectorial de tracțiune, oferindu-i capacitatea de a angaja ținte agile și de a intercepta rachete. Această rachetă îmbunătățește capacitățile de luptă aer-aer abordând o serie de amenințări aeriene cu precizie și fiabilitate.