Armenia a acceptat să restituie Azerbaidjanului patru sate situate la frontiera lor comună, a anunțat purtătorul de cuvânt al MAE azer, potrivit Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Conform oficialului azer, acele patru sate se aflau sub controlul Armeniei de la începutul anilor '90 și revenirea lor sub autoritatea Azerbaidjanului este un "eveniment istoric îndelung așteptat", arată Agerpres.
În acest timp, MAE armean a menționat într-o declarație că Armenia și Azerbaidjanul au ajuns la un acord preliminar asupra a patru secțiuni ale frontierei lor disputate.
Azerbaidjanul a afirmat că returnarea celor patru sate este o precondiție necesară pentru un acord de pace care să încheie mai mult de trei decenii de conflict între cele două țări foste republice sovietice.
Acordul de vineri, încheiat la o reuniune condusă de vicepremierii celor două țări, este cel mai clar semn de progres în soluționarea disputelor dintre Armenia și Azerbaidjan, notează Reuters.
În aceeași zi Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin va avea pe 22 aprilie o întrevedere cu omologul său azer Ilham Aliev.
Rusia a confirmat anterior că forțele sale de menținere a păcii au început retragerea din regiunea azeră Karabah și din alte regiuni învecinate.
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanțat politic de aceasta și strânge relațiile cu SUA și cu UE, considerând că Rusia a abandonat-o în fața Azerbaidjanului care a recuperat pe cale militară întreaga provincia azeră cu populație majoritar armeană Karabah, ce se afla sub controlul separatiștilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor '90.
În toamna anului 2020, când Armenia s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că țara sa a comis o eroare strategică încredințându-și securitatea exclusiv Moscovei.
În timpul acelui conflict, premierul Pașinian a cerut Moscovei ca Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forțele armene fiind depășite de capabilitățile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul - care îl consideră pe Pașinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluții colorate" - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internațional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morți, a fost oprit printr-un armistițiu negociat de Rusia în fața unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfășurat la începutul anilor '90, iar Moscova a desfășurat în regiune forțe de menținere a păcii.
Armata azeră a lansat în septembrie 2023 o nouă operațiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei, fără ca trupele ruse de menținere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abținându-se să mai intervină militar pentru a susține forțele separatiștilor armeni din Karabah, care în consecință au capitulat rapid în fața ofensivei azere, iar majoritatea populației armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.
